SRI sta cu ochii pe granita de Est

ornind de la o dezbatere declansata de ZIUA, directorul SRI, George Maior, ne-a acordat un interviu in exclusivitate despre strategia de securitate nationala
a Romaniei.
In ce masura s-a tinut cont
in cadrul acestui proces de restructurare si de studiul expertului american Larry Watts din 2005, "Reforma SRI"?
Pe langa anumite evaluari interesante, studiul domnului Watts prezinta cateva principii generale ale practicii intelligence intr-un stat democratic, care se regasesc, de altfel, in intreaga literatura de specialitate dezvoltata in diferite think-tank-uri inter­nationale.
Cred ca suntem intr-o etapa a transformarii in care am depasit de mult nivelul aplicarii unor asemenea principii generale si in care ne axam pe aspecte de modernizare mult mai de adancime decat cele incluse intr-un articol scris acum cativa ani si raspunzand unui anumit context al acelei perioade.
Modernizarea Serviciului Roman de Informatii nu este rezultatul unor studii academice, ci a unei analize de substanta la nivel de management, activitati si procese de intelligence, politici de personal si planificare, realizata pe baza propriilor noastre evaluari si pe recomandarile unor experti din cadrul serviciilor
de informatii din state membre NATO. Acesti experti sunt profesionisti in domeniu si au fost angrenati in designul institutional al unor servicii cu experienta.
Conform organigramei si explicatiilor prezentate public se desfiinteaza Inspectoratele, sub imperiul descentralizarii si se infiinteaza "Directii Generale si Directii". Nu este o contradictie?
Directiile Generale si Directiile sunt structuri de sine statatoare si nu au nici o legatura, prin atri­­butiile lor, cu fostele inspec­torate. Inspectoratele s-au desfiintat pentru ca reprezentau suprastruc­turi cu atributii de coordonare care, pe anumite dimensiuni, ingreunau procesul decizional intern. Principiul de la care am pornit in reorganizare este cel al centralismului strategic, la nivel de decizie si management, si al autonomiei tactice in practica activitatii de informatii.
Astfel, desfiintarea inspecto­ratelor contribuie la cresterea cooperarii pe orizontala, flexibilizare si la o mai buna gestionare a proble­mati­cilor de securitate in respon­sabilitatea directiilor actuale.
Directiile generale sunt constituite similar directiilor, diferenta fiind data doar de dimensiunea unitatii fara a exista un raport de subordonare similar celui existent in perioada de functionare a inspectoratelor. In prezent nici o structura nu a preluat fostele atributii ale inspectoratelor sau nu a fost organizata similar acestora. Organizarea pe directii si directii generale raspunde de altfel si unui demers de adaptare functionala la modelele existente in alte servicii de informatii din state membre NATO si UE.
UM 0110 merge mai departe
Care au fost motivele desfiintarii Unitatii insarcinate cu riscurile zonale adiacente frontierelor, din cadrul blocului apararii Constitutiei, succesoarea fostei UM 0110, unitatea "anti-KGB"?
In primul rand, unitatea insarcinata cu riscurile zonale adiacente frontierelor nu are legatura cu fosta UM 0110. In al doilea rand, reconfigurarea SRI s-a realizat pentru a asigura o gestionare mai buna a tuturor riscurilor de securitate actuale, inclusiv a celor adiacente frontierelor, adaptata evolutiei acestora in prezent. Exista functiuni care putem spune ca au o anumita continuitate strategica, dar si atributii si domenii de actiune care s-au schimbat, ca efect al dinamicii extrem de complexe a actualului context de securitate si al modificarilor in plan geopolitic la care asistam.
In al treilea rand, faptul ca o unitate se desfiinteaza, nu inseamna sa problematica in competenta acesteia nu mai este gestionata, sens in care anumite responsabilitati ale fostei UM 0110 se regasesc acum, dupa cum am mai spus, intr-o logica noua, in cadrul structurilor responsabile in domeniul contra­spionajului. Pentru a raspunde si unor speculatii din mass-media, trebuie sa precizez ca acest domeniu al contraspionajului a fost consolidat in mod semnificativ prin actualul proces de transformare.
Prioritatile SRI pe granita NATO-UE
Care mai sunt prioritatile de azi ale SRI, tinand cont de integrarea in structurile euro-atlantice si aliatii strategici, de componenta profesionista anti-tero, de faptul ca aparam o dubla granita rasariteana, si a NATO si a UE, si ca din zona estica parvin cele mai mari
provocari, geopolitice, geostrategice, geoeconomice?
Exact despre aceasta este vorba. Prioritatile SRI - derivate din strategiile nationale de securitate si aparare - sunt in mod clar explicitate, in cadrul domeniilor de competenta, pe site-ul institutiei si in evaluarea realizata in cadrul Viziunii de transformare 2007-2010, de asemenea postata pe Internet.
Obiectivele noastre au in vedere asumarea unui rol relevant al Romaniei in regiunea extinsa a Marii Negre si contracararea riscurilor care provin din aceasta zona, dezvoltarea capacitatilor de protejare, in sens larg, a granitei de Est a NATO si UE, promovarea intereselor tarii noastre in domeniul politic, economic si energetic, prevenirea si contracararea riscurilor transfrontaliere precum terorismul sau crima organizata. In acest sens, faptul ca suntem un stat "de granita" ne obliga sa ne asumam responsabilitati crescute in ceea ce priveste atat promovarea obiectivelor proprii de securitate, cat si apararea celor ale Uniunii Europene si aliatilor nostri din NATO, mai ales ca suntem plasati intr-o regiune cu un potential de instabilitate ridicat.
Pe langa prioritatile derivate din consolidarea capacitatilor operationale ale Serviciului pe dimensiunile mentionate anterior, un obiectiv important al SRI este si dezvoltarea componentei analitice a activitatii noastre. Intr-o lume complexa, in care riscurile sunt multiple si interdependente, este fundamental sa putem anticipa anumite evolutii strategice, sa analizam alternativele si optiunile de actiune ale Romaniei in domeniul securitatii si sa realizam evaluari de substanta asupra modalitatilor de gestionare a provocarilor si riscurilor actuale la adresa intereselor nationale.
In toamna acestui an, Serviciul Roman de Informatii va supune aprobarii CSAT prima sa Strategie de Informatii care va stabili in mod clar obiectivele de ansamblu ale institutiei pe termen mediu, misiunile noastre strategice, directiile de actiune si mecanismele de asigurare a resurselor necesare indeplinirii acestora. Toate serviciile de informatii importante au astfel de strategii care constituie funda­mentul principal al planificarii activitatii de intelligence.
"Cartitele" serviciilor straine, monitorizate
Anual, atat CIA si FBI cat si alte servicii respectabile raporteaza public cazurile de tradare, infiltrari ale altor servicii speciale straine, uneori chiar partenere (vezi un recent caz din SUA atribuit Mossad). In privinta SUA, doua din aceste "cartite" ale Rusiei, ajunse faimoase, au avut de-a face si cu Romania. Cum se face totusi ca, in Romania, nu este prins sau dovedit nici un spion al unei puteri straine? Nu cumva pentru ca exista o complicitate politico-economica care domina structurile de stat si afecteaza grav chiar SRI?
Monitorizarea si prevenirea in domeniul contraspionajului se realizeaza conform unor reguli clare, in care publicitatea nu este neaparat un atu sau o proba a eficientei. Dimpotriva.
In cazul identificarii unor acti­vitati de spionaj extern, principalul nostru interes nu este mediatizarea succesului, ci adoptarea unor masuri prin care sa se previna si contracareze activitatea acestora in cooperare cu alte institutii ale statului. Este de preferat sa monitorizezi si sa previi decat sa instrumentezi un proces sau sa reactionezi public dupa ce prejudiciul la adresa securitatii nationale a fost deja realizat. Profesionalismul cu care SRI gestioneaza cazuri complexe pe acest domeniu este apreciat in mod deosebit
de partenerii externi, printre care si serviciile mentionate in cadrul intrebarii.