Partea română şi-a început pledoariile în procesul cu Ucraina la Haga

Audierile din procesul României contra Ucrainei
la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga pentru delimitarea spaţiilor
maritime în Marea
Neagră au început marţi dimineaţă, cu pledoariile României. În deschiderea audierilor, preşedintele CIJ,
judecătorul Rosalyn Higgins, a făcut o scurtă prezentare a istoricului
procesului, începând din 16 septembrie 2004, când România a sesizat CIJ, până
în prezent. Conform practicii CIJ, pledoariile României au fost deschise de
Bogdan Aurescu. De asemenea, tot în prima zi a audierilor vor mai pleda şi
co-agentul părţii române, Cosmin Dinescu, şi profesorii Alain Pellet
(Universitatea Paris Ouest Nanterre-La Défense) şi James Crawford
(Universitatea din Cambridge), avocaţi şi consilieri ai părţii române în
procedurile de la CIJ.
"Acest caz nu este un caz foarte complicat,
această constatare se bazează pe faptul că nu există revendicări teritoriale
între cele două părţi, iar contextul geografic nu este foarte complicat de
împrejurări excepţionale în afară de existenţa Insulei Şerpilor în zona care
trebuie delimitată", şi-a început Bogdan Aurescu pledoaria. El a
adăugat că prima parte a frontierei maritime între platoul continental şi zona
exclusivă a României, pe de o parte, şi zona de 12 mile marine a Insulei
Şerpilor pe de altă parte, a fost deja delimitată în acordul semnat de
România cu URSS.
"Aceste acorduri sunt în continuare în
vigoare şi respectate de cele două părţi. În 1987 s-a stabilit şi restul liniei
de delimitare care este în conformitate cu ce a hotărât această curte. (...)
Dacă dreptul internaţional ar fi fost respectat de către vecinii noştri, acestă
instanţă nu ar fi fost sesizată. România şi-a bazat întotdeauna poziţiile de-a
lungul procesului de negociere pe dreptul internţaional în materie de
delimitare şi drept maritim, potrivit sentinţelor emise de acest
tribunal", a continuat el.
România este primul dintre cele două state părţi
la diferend care îşi pledează cauza în faţa judecătorilor CIJ, în perioada 2-5
septembrie, deoarece este statul care a adus acest diferend în faţa CIJ
(reclamantul). Ucraina (pârâtul) urmează în a doua săptămână de audieri, în
timp ce în a treia săptămână Curtea va audia ambele părţi (15-16 septembrie,
România şi 18-19 septembrie, Ucraina), în cadrul unui al doilea tur de
pledoarii, când vor fi precizate şi concluziile conţinând soluţia de delimitare
cerută CIJ. Pledoariile vor dura câte trei ore în fiecare zi de audieri
(România pledează în perioadele 2-5 septembrie, 15-16 septembrie).
Pledoariile României sunt susţinute în cadrul
primului tur de către Bogdan Aurescu, director general în MAE şi Agentul
României la CIJ, Cosmin Dinescu, directorul general pentru afaceri juridice din
MAE şi co-agent al României la CIJ, James Crawford, profesor de drept
internaţional la Universitatea din Cambridge, Alain Pellet, profesor de drept
internaţional la Universitatea Paris Ouest Nanterre-La Défense, Vaughan Lowe, profesor
de drept internaţional la Universitatea din Oxford şi Daniel Müller, cercetător
la Centrul de Drept Internaţional de la Nanterre. Pe parcursul pledoariilor,
argumentaţia juridică va fi susţinută prin numeroase proiecţii de grafice,
schiţe, hărţi.
Bogdan Aurescu a fost numit Agent al României la
CIJ încă din septembrie 2004, când a fost sesizată Curtea Internaţională de
Justiţie, şi a gestionat în perioada 2001-2004 (perioada finală a tratativelor)
negocierile bilaterale privind delimitarea; partea ucraineană a schimbat mai
mulţi Agenţi pe parcursul desfăşurării procesului.
Echipa română implicată în acest caz este formată
din profesionişti din MAE, asistaţi şi de experţi ai altor instituţii, care au
fost implicaţi în acest dosar
încă din perioada negocierilor dintre România şi
Ucraina. Experţii internaţionali care reprezintă România în procesul de la Haga
sunt profesori cu renume în domeniul dreptului internaţional, inclusiv al
dreptului mării, care au pledat deja cu succes în numeroase cazuri similare.
Obiectivul României la Haga este delimitarea
corectă, echitabilă, conform dreptului internaţional, a platoului continental
şi a zonelor economice exclusive din Marea Neagră aparţinând României şi
Ucrainei, potrivit MAE. Zona în dispută are o suprafaţă de peste 12.000 km
pătraţi, iar diferendul dintre România şi Ucraina se referă la traseul pe
care îl va urma linia de delimitare în această zonă.
CIJ este cel mai avansat instrument de
soluţionare a diferendelor internaţionale între state, iar deciziile sale
sunt definitive şi executorii, aplicabile imediat după pronunţare. După
încheierea audierilor de la Haga, la 19 septembrie 2008, judecătorii CIJ vor
începe deliberările asupra soluţiei diferendului. Conform practicii
Curţii, decizia va fi pronunţată în trei – şase luni de la încheierea
audierilor.