Pompierii din California se luptau cu vântul puternic de joi noaptea în timp
ce încercau să stingă incendiile care au distrus case în valoare de zeci de milioane de dolari în oraşul Santa Barbara.
Oficialii din Santa Barbara au declarat joi noaptea 75 de case
au fost distruse sau afectate, iar alte 3.500 de locuinţe şi 100 de clădiri de afaceri
sunt ameninţate. Joi noaptea, 12.000 de persoane din peste 4.700 de case au fost evacuate din cauza incendiului Jesusita, care a izbucnit marţi după-amiază.
11 pompieri au fost răniţi, dintre care trei au suferit arsuri şi au inhalat fum după ce vehiculele lor au fost cuprinse de flăcări, ceea ce i-a forţat să se adăpostească în casa
pe care încercau miercuri să o salveze.
Datorită vântului mai slab de joi după-amiază, pompierii au reuşit să stingă o parte dintre incendii şi să se îndrepte spre zonele mai populate ale oraşului. Totuşi, vântul uscat şi cald, obişnuit în prejma apusului, a început să bată în jurul orei locale 20.00, mai târziu decât se aşteptau autorităţile şi mai slab decât în noaptea precedentă.
Guvernatorul de California Arnold Schwarzenegger, care a promovat în ultimele zile securitatea împotriva incendiilor, a vizitat locul în care a izbucnit joi cel mai puternic incendiu al anului şi a declarat că zeci de case au fost distruse.
luni, 10 august 2009
duminică, 9 august 2009
Românii pot depune declaraţiile de venituri şi pe internet, începând de vineri
Populaţia poate opta, începând de vineri, pentru depunerea online a declaraţiei privind veniturile realizate, alături de celalalte două metode, trimiterea prin poştă cu confirmare de primire sau depunerea la registratură, a anunţat, vineri, Agenţia Naţională de Administrare
Fiscală (ANAF).
Astfel, pentru depunerea online a Formularului 200, persoanele fizice trebuie să deţină certificat digital
calificat, eliberat de furnizorii de servicii de certificare, acreditaţi în condiţiile Legii nr.455/2001 privind semnătura electronică. De asemenea, ei trebuie să se înregistreze ca utilizatori ai serviciului "Depunere
declaraţii online", prin transmiterea, în format electronic, a documentului de confirmare a certificatului calificat, existent pe pagina de internet a ANAF.
Documentul
de confirmare va fi semnat digital de către solicitant şi confirmat, prin semnătura electronică a autorităţii de certificare, în conformitate cu instrucţiunile de utilizare a serviciului "Depunere declaraţii online".
Confirmarea dreptului de utilizare a serviciului "Depunere declaraţii online", existent pe portalul ANAF, se transmite persoanei solicitante, prin poşta electronică, la adresa menţionată în documentul de confirmare.
Completarea şi transmiterea declaraţiilor fiscale se efectuează în conformitate cu instrucţiunile de utilizare a serviciului "Depunere declaraţii online", utilizându-se formularele de declaraţii fiscale existente pe site.
"Precizăm că, persoanele fizice care deţin certificat digital calificat şi au obţinut dreptul de utilizare a serviciului Depunere declaraţii online în calitate
de reprezentanţi legali sau împuterniciţi, pentru semnarea declaraţiilor de impozite, taxe şi contribuţii (formularul 300, 100) pot utiliza metoda de depunere prin mijloace electronice de transmitere la distanţă pentru Declaraţia privind veniturile realizate, semnată în nume propriu, fără a mai fi necesară efectuarea unei noi operaţiuni de înregistrare ca utilizator al serviciului", se mai arată în comunicat.
Fiscală (ANAF).
Astfel, pentru depunerea online a Formularului 200, persoanele fizice trebuie să deţină certificat digital
calificat, eliberat de furnizorii de servicii de certificare, acreditaţi în condiţiile Legii nr.455/2001 privind semnătura electronică. De asemenea, ei trebuie să se înregistreze ca utilizatori ai serviciului "Depunere
declaraţii online", prin transmiterea, în format electronic, a documentului de confirmare a certificatului calificat, existent pe pagina de internet a ANAF.
Documentul
de confirmare va fi semnat digital de către solicitant şi confirmat, prin semnătura electronică a autorităţii de certificare, în conformitate cu instrucţiunile de utilizare a serviciului "Depunere declaraţii online".
Confirmarea dreptului de utilizare a serviciului "Depunere declaraţii online", existent pe portalul ANAF, se transmite persoanei solicitante, prin poşta electronică, la adresa menţionată în documentul de confirmare.
Completarea şi transmiterea declaraţiilor fiscale se efectuează în conformitate cu instrucţiunile de utilizare a serviciului "Depunere declaraţii online", utilizându-se formularele de declaraţii fiscale existente pe site.
"Precizăm că, persoanele fizice care deţin certificat digital calificat şi au obţinut dreptul de utilizare a serviciului Depunere declaraţii online în calitate
de reprezentanţi legali sau împuterniciţi, pentru semnarea declaraţiilor de impozite, taxe şi contribuţii (formularul 300, 100) pot utiliza metoda de depunere prin mijloace electronice de transmitere la distanţă pentru Declaraţia privind veniturile realizate, semnată în nume propriu, fără a mai fi necesară efectuarea unei noi operaţiuni de înregistrare ca utilizator al serviciului", se mai arată în comunicat.
Leul revine pe apreciere, până la 4,12 lei/euro, pe o tendinţă regională
Moneda naţională a reintrat pe o tendinţă de apreciere în tranzacţiile matinale de vineri, până la cotaţii apropiate de 4,12 lei/euro, după o uşoară corecţie joi seară, în ton cu evoluţia din regiune, în contextul revenirii încrederii pe pieţe.
Leul a deschis la cotaţii apropiate de 4,13 lei/euro şi s-a apreciat rapid până în apropiere de 4,12 lei/euro. La 10:30, euro
era cotat cu 4,1190-4,1250 lei.
"După corecţia de ieri (joi n.r.), acum se pare că leul revine pe apreciere, ca şi celelalte monede din regiune", a declarat, pentru NewsIn, un dealer din piaţă.
Totuşi, pragul de 4,12 lei/euro pare unul solid, rezistând deocamdată la tentativele de coborâre a cursului, consideră el.
În regiune, zlotul s-a apreciat de la 4,373 la 4,342 unităţi/euro, pentru a reveni apoi a peste 4,35 unităţi/euro, iar forintul a câştigat teren de la 280 la 277,4 forinţi/euro.
Pe pieţele internaţionale, dolarul a continuat să piardă teren în faţa euro, ajungând a cotaţii de peste 1,34 dolari/euro. La 10:30, euro era cotat cu 1,3414 dolari.
În piaţa monetară, dobânzile la depozitele la o zi de tip overnight se menţin la 9,25-9,75% pe an, încadrând noul nivel al dobânzii de politică monetară, de 9,5%.
Leul a deschis la cotaţii apropiate de 4,13 lei/euro şi s-a apreciat rapid până în apropiere de 4,12 lei/euro. La 10:30, euro
era cotat cu 4,1190-4,1250 lei.
"După corecţia de ieri (joi n.r.), acum se pare că leul revine pe apreciere, ca şi celelalte monede din regiune", a declarat, pentru NewsIn, un dealer din piaţă.
Totuşi, pragul de 4,12 lei/euro pare unul solid, rezistând deocamdată la tentativele de coborâre a cursului, consideră el.
În regiune, zlotul s-a apreciat de la 4,373 la 4,342 unităţi/euro, pentru a reveni apoi a peste 4,35 unităţi/euro, iar forintul a câştigat teren de la 280 la 277,4 forinţi/euro.
Pe pieţele internaţionale, dolarul a continuat să piardă teren în faţa euro, ajungând a cotaţii de peste 1,34 dolari/euro. La 10:30, euro era cotat cu 1,3414 dolari.
În piaţa monetară, dobânzile la depozitele la o zi de tip overnight se menţin la 9,25-9,75% pe an, încadrând noul nivel al dobânzii de politică monetară, de 9,5%.
Toyota a înregistrat în al patrulea trimestru fiscal o pierdere netă de 7,7 miliarde dolari
Constructorul auto japonez Toyota Motor Corp a înregistrat în al patrulea trimestru, ce s-a încheiat în martie, o pierdere netă de 765,8 miliarde yeni (7,7 miliarde dolari), şi a redus dividendele pentru prima oară din 1994, când şi-a modificat calendarul financiar
, scrie Wall Street Journal.
În aceeaşi perioadă a anului trecut, compania înregistrase un profit net de 316,8 miliarde yeni. În perioada ianuarie-martie, Toyota a înregistrat o pierdere operaţională de 682,5 miliarde yeni (6,93 miliarde dolari), comparativ cu un profit de 396,7 miliarde yeni în aceeaşi perioadă a anului anterior, în contextul în care analiştii estimau, în medie, o pierdere de 689 miliarde yeni, scrie Reuters.
Toyota a prevăzut pentru 2009 o pierdere de 8,6 miliarde dolari, cu mult mai mare decât se estima, în contextul în care vânzările scad şi multe fabrici nu funcţionează la capacitate maximă.
Criza financiară mondială, ce a redus cererea de autoturisme
şi a adus compania concurentă Chrysler în faliment, a afectat grav Toyota, care a trecut brusc de la extindere rapidă la nevoia de a reduce producţia. Grupul japonez a afişat anul trecut prima pierdere operaţională consolidată, după un profit record în anul precedent.
În contextul în care întreaga industrie auto este în criză şi constructorii vând maşinile acumulate în stocuri
, Toyota a fost deosebit de vulnerabilă din cauza expunerii în Statele Unite şi Japonia, unde vânzările au atins nivelul minim al ultimelor decenii.
"Prima impresie este foarte negativă. Estimările Toyota au fost cu mult sub aşteptările mele. Compania
prevede că următoarele şase luni vor fi foarte dificile", a declarat Naoki Fujiwara, manager de fonduri în cadrul Shinkin Asset Management.
"Cred că industria auto va atinge apogeul crizei în perioada aprilie-iunie, urmând o revenire lentă", a adăugat acesta.
Pentru anul financiar ce se va încheia în martie 2010, Toyota prevede o pierdere operaţională de 850 miliarde yeni, dublă faţă de estimarea medie făcută de analişti într-un sondaj Reuters, şi mai mare decât pierderea de 700 miliarde yeni estimată de cotidianul Nikkei.
Pe o bază ajustată, Toyota prevede o pierdere anuală de 550 miliarde yeni. Toyota a redus dividendele la 100 yeni/acţiune, comparativ cu 140 yeni/acţiune în 2007-2008.
, scrie Wall Street Journal.
În aceeaşi perioadă a anului trecut, compania înregistrase un profit net de 316,8 miliarde yeni. În perioada ianuarie-martie, Toyota a înregistrat o pierdere operaţională de 682,5 miliarde yeni (6,93 miliarde dolari), comparativ cu un profit de 396,7 miliarde yeni în aceeaşi perioadă a anului anterior, în contextul în care analiştii estimau, în medie, o pierdere de 689 miliarde yeni, scrie Reuters.
Toyota a prevăzut pentru 2009 o pierdere de 8,6 miliarde dolari, cu mult mai mare decât se estima, în contextul în care vânzările scad şi multe fabrici nu funcţionează la capacitate maximă.
Criza financiară mondială, ce a redus cererea de autoturisme
şi a adus compania concurentă Chrysler în faliment, a afectat grav Toyota, care a trecut brusc de la extindere rapidă la nevoia de a reduce producţia. Grupul japonez a afişat anul trecut prima pierdere operaţională consolidată, după un profit record în anul precedent.
În contextul în care întreaga industrie auto este în criză şi constructorii vând maşinile acumulate în stocuri
, Toyota a fost deosebit de vulnerabilă din cauza expunerii în Statele Unite şi Japonia, unde vânzările au atins nivelul minim al ultimelor decenii.
"Prima impresie este foarte negativă. Estimările Toyota au fost cu mult sub aşteptările mele. Compania
prevede că următoarele şase luni vor fi foarte dificile", a declarat Naoki Fujiwara, manager de fonduri în cadrul Shinkin Asset Management.
"Cred că industria auto va atinge apogeul crizei în perioada aprilie-iunie, urmând o revenire lentă", a adăugat acesta.
Pentru anul financiar ce se va încheia în martie 2010, Toyota prevede o pierdere operaţională de 850 miliarde yeni, dublă faţă de estimarea medie făcută de analişti într-un sondaj Reuters, şi mai mare decât pierderea de 700 miliarde yeni estimată de cotidianul Nikkei.
Pe o bază ajustată, Toyota prevede o pierdere anuală de 550 miliarde yeni. Toyota a redus dividendele la 100 yeni/acţiune, comparativ cu 140 yeni/acţiune în 2007-2008.
Bursa trece pe verde, cu creşteri de peste 2% pe toţi indicii, în ciuda ieftinirii titlurilor Petrom
Bursa de Valori Bucureşti revine spectaculos pe verde, cu creşteri de peste 2% pe toţi indicii după primele minute de tranzacţionare de vineri, SIF-urile avansând cel mai spectaculos, cu 3,2% în medie, în ton cu evoluţia marior pieţe europene..
Acţiunile SIF Oltenia şi Petrom erau printre puţinele perdante din piaţă, după primele minute, înregistrând deprecieri de 1,5%, respectiv 1,44%.
După prima jumătate de oră de tranzacţionare, lichiditatea pieţei reglementate a Bursei de Valori Bucureşti era de aproape 9 milioane lei (2,17 milioane euro
), cu o treime peste cea consemnată la începutul şedinţei precedente, de 6,65 milioane lei (1,6 milioane euro).
Indicele BET, care arată evoluţia celor mai lichide zece titluri listate la BVB, creştea cu 2,42%, până la 3.376,63 puncte, în timp ce indicele compozit, BET-C, urca cu 1,94%, până la 2.164,99 puncte.
Indicele BET-FI, al celor cinci societăţi de investiţii financiare
(SIF), câştiga 3,23%, până la 20.027,94 puncte, iar indicele ROTX, jucat la Bursa din Viena, creştea cu 2%, ajungând la 6.834,44 puncte.
Indicele BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, urca cu 2,55%, până la 345,41 puncte, iar indicele BET-NG, care reflectă evoluţia a zece titluri din sectorul energetic de la Bursă, creştea cu 2,05%, până la 488,15 puncte.
Pe pieţele americane, indicele Dow Jones a închis şedinţa de joi în scădere cu 1,20%, până la 8.409,85 puncte, indicele Nasdaq a coborât cu 2,44%, la 1.716,24 puncte, iar indicele Standard & Poor’s 500 a pierdut 1,32%, la 907,39 puncte.
În schimb, marie burse europene au deschis ultima şedinţă a săptămânii în urcare, în contextul în care moralul investitorilor a fost sprijinit de rezultatele testelor de stres din SUA.
Pe piaţa românească, acţiunile SIF Oltenia (SIF5) - cele mai lichide din piaţă, cu un rulaj de 3,11 milioane lei - au suferit o corecţie a preţului de 1,5%, până la 0,985 lei, ca urmare a trecerii datei
de înregistrare pentru identificarea acţionarilor care vor primi dividende din profitul pe anul trecut.
Pe aceaşi segment, acţiunile SIF Transilvania (SIF3) s-au scumpit cu 4,12%, la 0,505 lei, pe un rulaj de 575.800 lei, după ce, în această dimineaţă, societatea a anunţat pentru primul trimestru un profit net de 4 milioane lei, de trei ori mai mic faţă de cel obţinut în aceeaşi perioadă din 2008.
Titlurile SIF Banat-Crişana (SIF1) au câştigat cu 3,92%, până la cotaţia de 1,06 lei, iar titlurile SIF Moldova (SIF2) s-au scumpit cu 4,71%, până la 0,89 lei. Acţiunile SIF Muntenia (SIF4) s-au apreciat cu 3,73%, la 0,6950 lei.
La nivelul sectorului energetic, titlurile Petrom au recuperat din deprecierea din debutu şedinţei, afişând o scădere a preţului cu 1,44% după primele schimburi, la 0,206 lei, pe un rulaj de 519.500 lei. Compania
şi-a publicat în această dimineaţă rezultatele financiare trimestriale, afişând o scădere cu 48% a profitului net în primele trei luni, la 506 milioane lei.
Acţiunile SIF Oltenia şi Petrom erau printre puţinele perdante din piaţă, după primele minute, înregistrând deprecieri de 1,5%, respectiv 1,44%.
După prima jumătate de oră de tranzacţionare, lichiditatea pieţei reglementate a Bursei de Valori Bucureşti era de aproape 9 milioane lei (2,17 milioane euro
), cu o treime peste cea consemnată la începutul şedinţei precedente, de 6,65 milioane lei (1,6 milioane euro).
Indicele BET, care arată evoluţia celor mai lichide zece titluri listate la BVB, creştea cu 2,42%, până la 3.376,63 puncte, în timp ce indicele compozit, BET-C, urca cu 1,94%, până la 2.164,99 puncte.
Indicele BET-FI, al celor cinci societăţi de investiţii financiare
(SIF), câştiga 3,23%, până la 20.027,94 puncte, iar indicele ROTX, jucat la Bursa din Viena, creştea cu 2%, ajungând la 6.834,44 puncte.
Indicele BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, urca cu 2,55%, până la 345,41 puncte, iar indicele BET-NG, care reflectă evoluţia a zece titluri din sectorul energetic de la Bursă, creştea cu 2,05%, până la 488,15 puncte.
Pe pieţele americane, indicele Dow Jones a închis şedinţa de joi în scădere cu 1,20%, până la 8.409,85 puncte, indicele Nasdaq a coborât cu 2,44%, la 1.716,24 puncte, iar indicele Standard & Poor’s 500 a pierdut 1,32%, la 907,39 puncte.
În schimb, marie burse europene au deschis ultima şedinţă a săptămânii în urcare, în contextul în care moralul investitorilor a fost sprijinit de rezultatele testelor de stres din SUA.
Pe piaţa românească, acţiunile SIF Oltenia (SIF5) - cele mai lichide din piaţă, cu un rulaj de 3,11 milioane lei - au suferit o corecţie a preţului de 1,5%, până la 0,985 lei, ca urmare a trecerii datei
de înregistrare pentru identificarea acţionarilor care vor primi dividende din profitul pe anul trecut.
Pe aceaşi segment, acţiunile SIF Transilvania (SIF3) s-au scumpit cu 4,12%, la 0,505 lei, pe un rulaj de 575.800 lei, după ce, în această dimineaţă, societatea a anunţat pentru primul trimestru un profit net de 4 milioane lei, de trei ori mai mic faţă de cel obţinut în aceeaşi perioadă din 2008.
Titlurile SIF Banat-Crişana (SIF1) au câştigat cu 3,92%, până la cotaţia de 1,06 lei, iar titlurile SIF Moldova (SIF2) s-au scumpit cu 4,71%, până la 0,89 lei. Acţiunile SIF Muntenia (SIF4) s-au apreciat cu 3,73%, la 0,6950 lei.
La nivelul sectorului energetic, titlurile Petrom au recuperat din deprecierea din debutu şedinţei, afişând o scădere a preţului cu 1,44% după primele schimburi, la 0,206 lei, pe un rulaj de 519.500 lei. Compania
şi-a publicat în această dimineaţă rezultatele financiare trimestriale, afişând o scădere cu 48% a profitului net în primele trei luni, la 506 milioane lei.
Responsabilii ţărilor-cheie pentru aprovizionarea Nabucco se reunesc la Praga
Responsabilii din ţările-cheie pentru gazoductele menite să reducă dependenţa de gazul rusesc - printre care Nabucco - se vor întâlni vienri la Praga, pentru a-şi exprima susţinerea faţă de aceste proiecte, relatează AFP.
"Trebuie să transmitem un semnal politic puternic că UE şi ţările din noul 'Drum al mătăsii' lansează o cooperare care are putea duce la o mai mare diversificare a resurselor energetice şi la o mai mare cooperare energetică", a declarat vicepremierul ceh Alexandr Vondra, a cărui ţară prezidează UE.
De aceea "trebuie să reunim ţările consumatoare, ca UE, ţările funizoare, ca Azerbaidjan, Turkmenistan şi ţările de tranzit, ca Turcia", a explicat el.
Dintre toate proiectele avute în vedere, Nabucco, ce ar urma să lege Marea Caspică de Austria prin Turcia, este cel mai ambiţios. Însă proiectul are probleme în a găsi investitori pentru cei 7,9 miliarde de eurio necesari punerii în aplicare a proiectului, situaţie agravată de criza economică.
Gazoductul turco-elen ITGI, mai modest ca anvergură, care evită, de asemenea, Rusia şi ar trebui prelungit până în Italia, face parte dintre aceste proiecte numite "Coridorul sudic".
Potrivit unui proiect de declaraţie ce ar trebui aprobat vineri, ţările prezente vor marca intenţia de a "depăşi principalele obstacole comerciale şi necomerciale rămase, punându-se de acord asupra unei strategii comune treptate, precum şi asupra angajamentelor individuale ale respectivelor state".
În afară de liderii din UE, la summit participă preşedintele turc, Abdullah Gul, omologii azer şi georgian- Ilham Aliev, Mihail Saakaşvili - şi miniştri şi viceminiştri din Kazahstan, Turkmenistan, Ucraina, Uzbekistan şi Egipt.
De asemenea, vor participa vice-ministrul rus al energiei
, Anatoli Ianovski, şi reprezentantul special al Statelor Unite pentru energie eurasiatică, Richard Morningstar.
"Trebuie să transmitem un semnal politic puternic că UE şi ţările din noul 'Drum al mătăsii' lansează o cooperare care are putea duce la o mai mare diversificare a resurselor energetice şi la o mai mare cooperare energetică", a declarat vicepremierul ceh Alexandr Vondra, a cărui ţară prezidează UE.
De aceea "trebuie să reunim ţările consumatoare, ca UE, ţările funizoare, ca Azerbaidjan, Turkmenistan şi ţările de tranzit, ca Turcia", a explicat el.
Dintre toate proiectele avute în vedere, Nabucco, ce ar urma să lege Marea Caspică de Austria prin Turcia, este cel mai ambiţios. Însă proiectul are probleme în a găsi investitori pentru cei 7,9 miliarde de eurio necesari punerii în aplicare a proiectului, situaţie agravată de criza economică.
Gazoductul turco-elen ITGI, mai modest ca anvergură, care evită, de asemenea, Rusia şi ar trebui prelungit până în Italia, face parte dintre aceste proiecte numite "Coridorul sudic".
Potrivit unui proiect de declaraţie ce ar trebui aprobat vineri, ţările prezente vor marca intenţia de a "depăşi principalele obstacole comerciale şi necomerciale rămase, punându-se de acord asupra unei strategii comune treptate, precum şi asupra angajamentelor individuale ale respectivelor state".
În afară de liderii din UE, la summit participă preşedintele turc, Abdullah Gul, omologii azer şi georgian- Ilham Aliev, Mihail Saakaşvili - şi miniştri şi viceminiştri din Kazahstan, Turkmenistan, Ucraina, Uzbekistan şi Egipt.
De asemenea, vor participa vice-ministrul rus al energiei
, Anatoli Ianovski, şi reprezentantul special al Statelor Unite pentru energie eurasiatică, Richard Morningstar.
marți, 21 iulie 2009
Lista premierilor de miercuri: Stolojan, Stănişoară, Maior sau Negoiţă
ni, semnalul de la Cotroceni a fost clar: miercuri preşedintele Traian Băsescu va anunţa numele viitorului premier. Cum cea mai probabilă alianţă pare acum cea dintre PD-L şi PSD, şi cum PD-L este favorit pentru a obţine funcţia de premier, lista posibililor prim-miniştri s-a mai nuanţat în ultimele ore.
Deocamdată, în mediul politic sunt vehiculate patru nume, din care Traian Băsescu ar urma să îl aleagă pe cel care va ocupa fotoliul de la Palatul Victoria.
Theodor Stolojan, un apropiat al preşedintelui
Deşi se părea la un moment dat că a ieşit din cărţi, Theodor Stolojan este din nou menţionat printre potenţialii premieri ai României. El este un apropiat al preşedintelui Traian Băsescu şi a fost candidatul PD-L pentru această funcţie înainte de alegeri. În PD-L se vorbeşte deja că Vasile Blaga nu mai e favorit pentru această funcţie, iar Adriean Videanu n-ar prinde nici măcar un post de ministru în viitorul Guvern. Va fi Stolojan premierul de miercuri?
Mihai Stănişoară, de la Cotroceni la Victoria
Un alt nume vehiculat vine tot din zona Cotroceni - PD-L. Mihai Stănişoară apare încă pe site-ul preşedinţiei printre consilierii lui Traian Băsescu pe probleme de Securitate Naţională. El a reuşit să prindă şi un mandat în viitorul Parlament din partea PD-L, obţinând din prima
peste 50% din voturi. Având în vedere aceste calităţi, numele său este vehiculat din ce în ce mai intens pentru a obţine postul de la Palatul Victoria. Va fi Stănişoară premierul de miercuri?
George Maior, de la SRI la guvernare
Numele lui George Maior, actualul director al SRI, a fost deseori vehiculat atunci când s-a vorbit de o alianţă PSD - PD-L. Deşi provine de la social-democraţi, prin funcţia de la SRI George Maior s-a apropiat foarte mult în ultima vreme de Palatul Cotroceni. S-a dovedit a fi până acum în bune relaţii cu Traian Băsescu, păstrând şi o legătură de imagine cu PSD. În aceste condiţii, având în vedere şi procentele mici care despart PD-L şi PSD, este o variantă de luat în calcul pentru Palatul Victoria. Va fi Maior premierul de miercuri?
Liviu Negoiţă, liderul de la Bucureşti
Deşi pare cea mai puţin credibilă variantă, Liviu Negoiţă are totuşi şanse să ocupe fotoliul de la Palatul Victoria prin prisma activităţii sale de la Primăria sectorului 3 din Bucureşti. A câştigat aici rapid
încrederea bucureştenilor, creându-şi imaginea unui om gospodar. A ajutat PD-L în toate alegerile de până acum şi este bine văzut în partid. Aşa că, numirea sa în funcţia de prim-ministru este posibilă. Va fi Negoiţă premierul de miercuri?
Deocamdată, în mediul politic sunt vehiculate patru nume, din care Traian Băsescu ar urma să îl aleagă pe cel care va ocupa fotoliul de la Palatul Victoria.
Theodor Stolojan, un apropiat al preşedintelui
Deşi se părea la un moment dat că a ieşit din cărţi, Theodor Stolojan este din nou menţionat printre potenţialii premieri ai României. El este un apropiat al preşedintelui Traian Băsescu şi a fost candidatul PD-L pentru această funcţie înainte de alegeri. În PD-L se vorbeşte deja că Vasile Blaga nu mai e favorit pentru această funcţie, iar Adriean Videanu n-ar prinde nici măcar un post de ministru în viitorul Guvern. Va fi Stolojan premierul de miercuri?
Mihai Stănişoară, de la Cotroceni la Victoria
Un alt nume vehiculat vine tot din zona Cotroceni - PD-L. Mihai Stănişoară apare încă pe site-ul preşedinţiei printre consilierii lui Traian Băsescu pe probleme de Securitate Naţională. El a reuşit să prindă şi un mandat în viitorul Parlament din partea PD-L, obţinând din prima
peste 50% din voturi. Având în vedere aceste calităţi, numele său este vehiculat din ce în ce mai intens pentru a obţine postul de la Palatul Victoria. Va fi Stănişoară premierul de miercuri?
George Maior, de la SRI la guvernare
Numele lui George Maior, actualul director al SRI, a fost deseori vehiculat atunci când s-a vorbit de o alianţă PSD - PD-L. Deşi provine de la social-democraţi, prin funcţia de la SRI George Maior s-a apropiat foarte mult în ultima vreme de Palatul Cotroceni. S-a dovedit a fi până acum în bune relaţii cu Traian Băsescu, păstrând şi o legătură de imagine cu PSD. În aceste condiţii, având în vedere şi procentele mici care despart PD-L şi PSD, este o variantă de luat în calcul pentru Palatul Victoria. Va fi Maior premierul de miercuri?
Liviu Negoiţă, liderul de la Bucureşti
Deşi pare cea mai puţin credibilă variantă, Liviu Negoiţă are totuşi şanse să ocupe fotoliul de la Palatul Victoria prin prisma activităţii sale de la Primăria sectorului 3 din Bucureşti. A câştigat aici rapid
încrederea bucureştenilor, creându-şi imaginea unui om gospodar. A ajutat PD-L în toate alegerile de până acum şi este bine văzut în partid. Aşa că, numirea sa în funcţia de prim-ministru este posibilă. Va fi Negoiţă premierul de miercuri?
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
