Agitaţie mare în podgoriile din toată ţară. A început culesul strugurilor, iar specialiştii spun că producţia de vin de anul acesta va fi una de excepţie. Vremea a ţinut cu proprietarii de vii, iar producţia este una record pentru ultimii 10 ani.
Viticultorii nu au motive să se plângă de vara prea călduroasă, pentru că soarele în exces le-a priit strugurilor.
Anul acesta, datorită căldurilor de pe timpul verii, culesul strugurilor a început cu o săptămână mai devreme decât în mod normal.
Culesul strugurilor nu înseamnă doar încununarea muncii de peste an a cultivatorilor, ci şi un bun prilej pentru mii de oameni de a câştiga banii cu care îşi vor întreţine familiile pe timpul iernii. 400 de zilieri lucrează numai pe plantaţiile de la Recaş, din judeţul Timiş.
Conform estimărilor, cea mai mai mare creştere a producţiei, comparativ cu anul trecut, se înregistrează în podgoriile din Transilvania. Aici, cantitatea de struguri culeasă va fi cu 30% mai mare.
Piaţa internă a vinurilor este în continuă creştere, înregistrând un plus de 17% doar în ultimele 12 luni. În continuare, românii preferă vinul alb celui roşu, iar producţia internă ocupă 97% din piaţă.
miercuri, 8 iulie 2009
Bolnavii de cancer, loviţi şi de sistem
spitalele de oncologie din România nu există aparatură performantă şi nici suficiente paturi pentru bolnavi, arată un raport internaţional.
Un raport realizat anul trecut de International Union Against Cancer
(UICC) în câteva spitale de oncologie din România confirmă problemele grave din sistem. Medicii nu cunosc exact numărul total al bolnavilor, echipamentele medicale sunt depăşite, numărul de paturi
din spitale este insuficient, iar salariile doctorilor sunt prea mici, arată raportul prezentat recent la Congresul mondial de cancer de la Geneva.
Echipamente medicale învechite
Lipsa unui registru naţional de cancer este una dintre cele mai mari
deficienţe ale sistemului oncologic din România, arată raportul internaţional. În lipsa unor statistici clare, este imposibil de stabilit bugetul necesar pentru îngrijirea bolnavilor de cancer, apreciază realizatorii cercetării. În urma vizitelor în spitalele din România, echipa de specialişti UICC a observat că este nevoie de un număr mai mare de paturi şi de echipamente medicale performante.
„Toate saloanele pe care le-am vizitat erau aglomerate de medici şi pacienţi, iar accentul era pus pe limitarea perioadei de internare. Echipamentele medicale utilizate pentru diagnosticul tumorilor erau sub standarde. Acest lucru influenţează următoarele etape ale tratamentelor, inclusiv chemoterapia şi radioterapia“, indică raportul. Într-una dintre unităţile medicale vizitate, un doctor a afirmat că trei sau patru aparate de radiologie nu funcţionau cum trebuie şi că acest lucru se întâmplă frecvent.
50 de pacienţi pe zi pe cap de medic
Din interviurile realizate în cadrul studiului a reieşit că medicii sunt nevoiţi să se ocupe de 40-50 de pacienţi pe zi, timpul acordat fiecăruia fiind mai mic de zece minute. Relaţia medicpacient a fost descrisă ca fiind adeseori dificilă. De cele mai multe ori, medicii nu au timp să discute cu pacienţii despre diagnostic, tratament şi rezultatul acestuia.
„Pacienţii sunt, pur şi simplu, informaţi despre diagnosticul lor. Medicii le dau bolnavilor o reţetă cu medicamentele
de care au nevoie şi le spun că urmează să facă o intervenţie chirurgicală, radioterapie, chemoterapie sau alte tratamente combinate. Interviurile realizate în rândul bolnavilor de cancer arată că pacienţii se simt presaţi să dea şpăgi medicilor. Nici bolnavii care fac parte din asociaţii nu sunt bine reprezentaţi. Echipa UICC consideră că o parte din organizaţiile de profil din România duc lipsă de personal şi de fonduri.
Acces greoi la tratamente
O altă problemă descrisă de medicii şi pacienţii participanţi la studiu este accesul greu la medicamentele prescrise. „În momentul vizitei noastre în România, stocul de medicamente de la institutul în care am mers era terminat, fenomen des întâlnit. De asemenea, unele tratamente de ultimă generaţie nu erau disponibile prin programul naţional de cancer“, continuă raportul.
Acesta mai indică faptul că medicii din sistemul public sunt prost plătiţi în comparaţie cu colegii lor din Occident, ceea ce-i determină să lucreze şi în clinici private. Medicii au mai reclamat lipsa unui număr suficient de specialişti în oncologie, fenomen ce ar putea avea impact asupra îngrijirii bolnavilor de cancer.
Un raport realizat anul trecut de International Union Against Cancer
(UICC) în câteva spitale de oncologie din România confirmă problemele grave din sistem. Medicii nu cunosc exact numărul total al bolnavilor, echipamentele medicale sunt depăşite, numărul de paturi
din spitale este insuficient, iar salariile doctorilor sunt prea mici, arată raportul prezentat recent la Congresul mondial de cancer de la Geneva.
Echipamente medicale învechite
Lipsa unui registru naţional de cancer este una dintre cele mai mari
deficienţe ale sistemului oncologic din România, arată raportul internaţional. În lipsa unor statistici clare, este imposibil de stabilit bugetul necesar pentru îngrijirea bolnavilor de cancer, apreciază realizatorii cercetării. În urma vizitelor în spitalele din România, echipa de specialişti UICC a observat că este nevoie de un număr mai mare de paturi şi de echipamente medicale performante.
„Toate saloanele pe care le-am vizitat erau aglomerate de medici şi pacienţi, iar accentul era pus pe limitarea perioadei de internare. Echipamentele medicale utilizate pentru diagnosticul tumorilor erau sub standarde. Acest lucru influenţează următoarele etape ale tratamentelor, inclusiv chemoterapia şi radioterapia“, indică raportul. Într-una dintre unităţile medicale vizitate, un doctor a afirmat că trei sau patru aparate de radiologie nu funcţionau cum trebuie şi că acest lucru se întâmplă frecvent.
50 de pacienţi pe zi pe cap de medic
Din interviurile realizate în cadrul studiului a reieşit că medicii sunt nevoiţi să se ocupe de 40-50 de pacienţi pe zi, timpul acordat fiecăruia fiind mai mic de zece minute. Relaţia medicpacient a fost descrisă ca fiind adeseori dificilă. De cele mai multe ori, medicii nu au timp să discute cu pacienţii despre diagnostic, tratament şi rezultatul acestuia.
„Pacienţii sunt, pur şi simplu, informaţi despre diagnosticul lor. Medicii le dau bolnavilor o reţetă cu medicamentele
de care au nevoie şi le spun că urmează să facă o intervenţie chirurgicală, radioterapie, chemoterapie sau alte tratamente combinate. Interviurile realizate în rândul bolnavilor de cancer arată că pacienţii se simt presaţi să dea şpăgi medicilor. Nici bolnavii care fac parte din asociaţii nu sunt bine reprezentaţi. Echipa UICC consideră că o parte din organizaţiile de profil din România duc lipsă de personal şi de fonduri.
Acces greoi la tratamente
O altă problemă descrisă de medicii şi pacienţii participanţi la studiu este accesul greu la medicamentele prescrise. „În momentul vizitei noastre în România, stocul de medicamente de la institutul în care am mers era terminat, fenomen des întâlnit. De asemenea, unele tratamente de ultimă generaţie nu erau disponibile prin programul naţional de cancer“, continuă raportul.
Acesta mai indică faptul că medicii din sistemul public sunt prost plătiţi în comparaţie cu colegii lor din Occident, ceea ce-i determină să lucreze şi în clinici private. Medicii au mai reclamat lipsa unui număr suficient de specialişti în oncologie, fenomen ce ar putea avea impact asupra îngrijirii bolnavilor de cancer.
Partea română şi-a început pledoariile în procesul cu Ucraina la Haga
Audierile din procesul României contra Ucrainei
la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga pentru delimitarea spaţiilor
maritime în Marea
Neagră au început marţi dimineaţă, cu pledoariile României. În deschiderea audierilor, preşedintele CIJ,
judecătorul Rosalyn Higgins, a făcut o scurtă prezentare a istoricului
procesului, începând din 16 septembrie 2004, când România a sesizat CIJ, până
în prezent. Conform practicii CIJ, pledoariile României au fost deschise de
Bogdan Aurescu. De asemenea, tot în prima zi a audierilor vor mai pleda şi
co-agentul părţii române, Cosmin Dinescu, şi profesorii Alain Pellet
(Universitatea Paris Ouest Nanterre-La Défense) şi James Crawford
(Universitatea din Cambridge), avocaţi şi consilieri ai părţii române în
procedurile de la CIJ.
"Acest caz nu este un caz foarte complicat,
această constatare se bazează pe faptul că nu există revendicări teritoriale
între cele două părţi, iar contextul geografic nu este foarte complicat de
împrejurări excepţionale în afară de existenţa Insulei Şerpilor în zona care
trebuie delimitată", şi-a început Bogdan Aurescu pledoaria. El a
adăugat că prima parte a frontierei maritime între platoul continental şi zona
exclusivă a României, pe de o parte, şi zona de 12 mile marine a Insulei
Şerpilor pe de altă parte, a fost deja delimitată în acordul semnat de
România cu URSS.
"Aceste acorduri sunt în continuare în
vigoare şi respectate de cele două părţi. În 1987 s-a stabilit şi restul liniei
de delimitare care este în conformitate cu ce a hotărât această curte. (...)
Dacă dreptul internaţional ar fi fost respectat de către vecinii noştri, acestă
instanţă nu ar fi fost sesizată. România şi-a bazat întotdeauna poziţiile de-a
lungul procesului de negociere pe dreptul internţaional în materie de
delimitare şi drept maritim, potrivit sentinţelor emise de acest
tribunal", a continuat el.
România este primul dintre cele două state părţi
la diferend care îşi pledează cauza în faţa judecătorilor CIJ, în perioada 2-5
septembrie, deoarece este statul care a adus acest diferend în faţa CIJ
(reclamantul). Ucraina (pârâtul) urmează în a doua săptămână de audieri, în
timp ce în a treia săptămână Curtea va audia ambele părţi (15-16 septembrie,
România şi 18-19 septembrie, Ucraina), în cadrul unui al doilea tur de
pledoarii, când vor fi precizate şi concluziile conţinând soluţia de delimitare
cerută CIJ. Pledoariile vor dura câte trei ore în fiecare zi de audieri
(România pledează în perioadele 2-5 septembrie, 15-16 septembrie).
Pledoariile României sunt susţinute în cadrul
primului tur de către Bogdan Aurescu, director general în MAE şi Agentul
României la CIJ, Cosmin Dinescu, directorul general pentru afaceri juridice din
MAE şi co-agent al României la CIJ, James Crawford, profesor de drept
internaţional la Universitatea din Cambridge, Alain Pellet, profesor de drept
internaţional la Universitatea Paris Ouest Nanterre-La Défense, Vaughan Lowe, profesor
de drept internaţional la Universitatea din Oxford şi Daniel Müller, cercetător
la Centrul de Drept Internaţional de la Nanterre. Pe parcursul pledoariilor,
argumentaţia juridică va fi susţinută prin numeroase proiecţii de grafice,
schiţe, hărţi.
Bogdan Aurescu a fost numit Agent al României la
CIJ încă din septembrie 2004, când a fost sesizată Curtea Internaţională de
Justiţie, şi a gestionat în perioada 2001-2004 (perioada finală a tratativelor)
negocierile bilaterale privind delimitarea; partea ucraineană a schimbat mai
mulţi Agenţi pe parcursul desfăşurării procesului.
Echipa română implicată în acest caz este formată
din profesionişti din MAE, asistaţi şi de experţi ai altor instituţii, care au
fost implicaţi în acest dosar
încă din perioada negocierilor dintre România şi
Ucraina. Experţii internaţionali care reprezintă România în procesul de la Haga
sunt profesori cu renume în domeniul dreptului internaţional, inclusiv al
dreptului mării, care au pledat deja cu succes în numeroase cazuri similare.
Obiectivul României la Haga este delimitarea
corectă, echitabilă, conform dreptului internaţional, a platoului continental
şi a zonelor economice exclusive din Marea Neagră aparţinând României şi
Ucrainei, potrivit MAE. Zona în dispută are o suprafaţă de peste 12.000 km
pătraţi, iar diferendul dintre România şi Ucraina se referă la traseul pe
care îl va urma linia de delimitare în această zonă.
CIJ este cel mai avansat instrument de
soluţionare a diferendelor internaţionale între state, iar deciziile sale
sunt definitive şi executorii, aplicabile imediat după pronunţare. După
încheierea audierilor de la Haga, la 19 septembrie 2008, judecătorii CIJ vor
începe deliberările asupra soluţiei diferendului. Conform practicii
Curţii, decizia va fi pronunţată în trei – şase luni de la încheierea
audierilor.
la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga pentru delimitarea spaţiilor
maritime în Marea
Neagră au început marţi dimineaţă, cu pledoariile României. În deschiderea audierilor, preşedintele CIJ,
judecătorul Rosalyn Higgins, a făcut o scurtă prezentare a istoricului
procesului, începând din 16 septembrie 2004, când România a sesizat CIJ, până
în prezent. Conform practicii CIJ, pledoariile României au fost deschise de
Bogdan Aurescu. De asemenea, tot în prima zi a audierilor vor mai pleda şi
co-agentul părţii române, Cosmin Dinescu, şi profesorii Alain Pellet
(Universitatea Paris Ouest Nanterre-La Défense) şi James Crawford
(Universitatea din Cambridge), avocaţi şi consilieri ai părţii române în
procedurile de la CIJ.
"Acest caz nu este un caz foarte complicat,
această constatare se bazează pe faptul că nu există revendicări teritoriale
între cele două părţi, iar contextul geografic nu este foarte complicat de
împrejurări excepţionale în afară de existenţa Insulei Şerpilor în zona care
trebuie delimitată", şi-a început Bogdan Aurescu pledoaria. El a
adăugat că prima parte a frontierei maritime între platoul continental şi zona
exclusivă a României, pe de o parte, şi zona de 12 mile marine a Insulei
Şerpilor pe de altă parte, a fost deja delimitată în acordul semnat de
România cu URSS.
"Aceste acorduri sunt în continuare în
vigoare şi respectate de cele două părţi. În 1987 s-a stabilit şi restul liniei
de delimitare care este în conformitate cu ce a hotărât această curte. (...)
Dacă dreptul internaţional ar fi fost respectat de către vecinii noştri, acestă
instanţă nu ar fi fost sesizată. România şi-a bazat întotdeauna poziţiile de-a
lungul procesului de negociere pe dreptul internţaional în materie de
delimitare şi drept maritim, potrivit sentinţelor emise de acest
tribunal", a continuat el.
România este primul dintre cele două state părţi
la diferend care îşi pledează cauza în faţa judecătorilor CIJ, în perioada 2-5
septembrie, deoarece este statul care a adus acest diferend în faţa CIJ
(reclamantul). Ucraina (pârâtul) urmează în a doua săptămână de audieri, în
timp ce în a treia săptămână Curtea va audia ambele părţi (15-16 septembrie,
România şi 18-19 septembrie, Ucraina), în cadrul unui al doilea tur de
pledoarii, când vor fi precizate şi concluziile conţinând soluţia de delimitare
cerută CIJ. Pledoariile vor dura câte trei ore în fiecare zi de audieri
(România pledează în perioadele 2-5 septembrie, 15-16 septembrie).
Pledoariile României sunt susţinute în cadrul
primului tur de către Bogdan Aurescu, director general în MAE şi Agentul
României la CIJ, Cosmin Dinescu, directorul general pentru afaceri juridice din
MAE şi co-agent al României la CIJ, James Crawford, profesor de drept
internaţional la Universitatea din Cambridge, Alain Pellet, profesor de drept
internaţional la Universitatea Paris Ouest Nanterre-La Défense, Vaughan Lowe, profesor
de drept internaţional la Universitatea din Oxford şi Daniel Müller, cercetător
la Centrul de Drept Internaţional de la Nanterre. Pe parcursul pledoariilor,
argumentaţia juridică va fi susţinută prin numeroase proiecţii de grafice,
schiţe, hărţi.
Bogdan Aurescu a fost numit Agent al României la
CIJ încă din septembrie 2004, când a fost sesizată Curtea Internaţională de
Justiţie, şi a gestionat în perioada 2001-2004 (perioada finală a tratativelor)
negocierile bilaterale privind delimitarea; partea ucraineană a schimbat mai
mulţi Agenţi pe parcursul desfăşurării procesului.
Echipa română implicată în acest caz este formată
din profesionişti din MAE, asistaţi şi de experţi ai altor instituţii, care au
fost implicaţi în acest dosar
încă din perioada negocierilor dintre România şi
Ucraina. Experţii internaţionali care reprezintă România în procesul de la Haga
sunt profesori cu renume în domeniul dreptului internaţional, inclusiv al
dreptului mării, care au pledat deja cu succes în numeroase cazuri similare.
Obiectivul României la Haga este delimitarea
corectă, echitabilă, conform dreptului internaţional, a platoului continental
şi a zonelor economice exclusive din Marea Neagră aparţinând României şi
Ucrainei, potrivit MAE. Zona în dispută are o suprafaţă de peste 12.000 km
pătraţi, iar diferendul dintre România şi Ucraina se referă la traseul pe
care îl va urma linia de delimitare în această zonă.
CIJ este cel mai avansat instrument de
soluţionare a diferendelor internaţionale între state, iar deciziile sale
sunt definitive şi executorii, aplicabile imediat după pronunţare. După
încheierea audierilor de la Haga, la 19 septembrie 2008, judecătorii CIJ vor
începe deliberările asupra soluţiei diferendului. Conform practicii
Curţii, decizia va fi pronunţată în trei – şase luni de la încheierea
audierilor.
luni, 27 aprilie 2009
Volumul de tranzacţii imobiliare continuă să scadă
August, ultima luna de vara, aduce un volum de tranzactii mai scazut, care se reflecta si in evolutia preturilor pe segmentul rezidential. In fata dezinteresului aratat de catre clienti si pregatindu-se pentru cea mai aglomerata perioada a anului – toamna – proprietarii de apartamente au scazut preturile.
Situat la valoarea de 1.802 Euro/mp in luna august, BREI se afla cu 42 de unitati sub valoarea
lunii precedente. Aceasta scadere nu este insa resimtita de toata piata
. Sectorul 1, cu a doua crestere consecutiva, atinge nivelul de 2.285 Euro
/mp*, cu 2% mai mult decat in luna iulie si cu 13% mai mult fata de acum 6 luni.
Situat la valoarea de 1.802 Euro/mp in luna august, BREI se afla cu 42 de unitati sub valoarea
lunii precedente. Aceasta scadere nu este insa resimtita de toata piata
. Sectorul 1, cu a doua crestere consecutiva, atinge nivelul de 2.285 Euro
/mp*, cu 2% mai mult decat in luna iulie si cu 13% mai mult fata de acum 6 luni.
Alegerile ar putea afecta votarea bugetului pe 2009
Senatorii şi deputaţii s-au întors astăzi la serviciu. Semi-sesiunea parlamentară este, cu excepţia câtorva proiecte legislative restante, o arenă în care partidele, pe de o parte, şi Guvernul, pe de alta, vor încerca să îşi impună iniţiativele din care să poată scoate profituri electorale. Priorităţile par să se schimbe în aceasta perioadă: alegerile programate pe 30 noiembrie ar putea afecta votarea bugetului pentru 2009, a declarat pentru The Money Channel Aurel Gubandru, preşedintele comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor.
XC60, noul SUV de la Volvo, se lansează în România, în noiembrie
Noul SUV de la Volvo, modelul XC60 va fi lansat pe piaţa românească începând cu luna noiembrie, la preţuri cuprinse între 33.558 şi 46.565 euro
, cu TVA inclus, anunţă firma
EIT-Forum Auto, importatorul autoturismelor Volvo în România, citată de Mediafax.
Noul model al mărcii suedeze, va fi disponibil în România cu patru versiuni de echipare, Base, Kinetic, Momentum şi Summum, existând trei motoare disponibile, două diesel şi unul pe benzină. Toate motorizările disponibile au tracţiune 4x4.
Motorul de bază al SUV-ului este un diesel de 2,4 litri, 163 Cai Putere (CP) şi un cuplu maxim de 340 Nm. Cel de-al doilea propulsor diesel
(denumit D5) este tot de 2,4 litri, însă are 185 CP şi un cuplu de 400 Nm. Singurul motor pe benzină (T5), cel mai puternic propulsor disponibil pe XC60, dezvoltă 285 CP şi un cuplu 400 Nm.
Modelul
poate fi deja comandat la reprezentanţele Volvo, primele livrări urmând să aibă loc la începutul lunii noiembrie.
Modelul oferă în standard pachetul City Safety, care ajută la evitarea accidentelor în oraş, la viteze de până la 30 de kilometri pe oră.
, cu TVA inclus, anunţă firma
EIT-Forum Auto, importatorul autoturismelor Volvo în România, citată de Mediafax.
Noul model al mărcii suedeze, va fi disponibil în România cu patru versiuni de echipare, Base, Kinetic, Momentum şi Summum, existând trei motoare disponibile, două diesel şi unul pe benzină. Toate motorizările disponibile au tracţiune 4x4.
Motorul de bază al SUV-ului este un diesel de 2,4 litri, 163 Cai Putere (CP) şi un cuplu maxim de 340 Nm. Cel de-al doilea propulsor diesel
(denumit D5) este tot de 2,4 litri, însă are 185 CP şi un cuplu de 400 Nm. Singurul motor pe benzină (T5), cel mai puternic propulsor disponibil pe XC60, dezvoltă 285 CP şi un cuplu 400 Nm.
Modelul
poate fi deja comandat la reprezentanţele Volvo, primele livrări urmând să aibă loc la începutul lunii noiembrie.
Modelul oferă în standard pachetul City Safety, care ajută la evitarea accidentelor în oraş, la viteze de până la 30 de kilometri pe oră.
Companiile de gaz nu sunt interesate să rezerve capacitate pe conducta Szeged-Arad
FGSZ Ltd va lansa o nouă Procedură de Sezon Deschis, ce urmează să fie făcută public la 12 septembrie, pentru rezervarea de capacitate pe conducta de gaze
Szeged-Arad, întrucât prima procedură a fost declarată fără succes, potrivit unui comunicat emis de Transgaz marţi Bursei de Valori Bucureşti.
"FGSZ Ltd a studiat în detaliu toate ofertele
înscrise şi a constatat că doar cinci oferte au îndeplinit în întregime termenii şi condiţiile Procedurii de Sezon Deschis, cererea de rezervare de capacitate fiind cu 70% mai mică faţă de capacitatea oferită spre vânzare. Astfel, FGSZ Ltd a declarat Procedura de Sezon Deschis fără succes
. Având în vedere că FGSZ Ltd este foarte interesată de a vinde capacitatea menţionată, aceasta va lansa o nouă Procedură de Sezon Deschis, ce urmează a fi făcută public la data de 12 septembrie 2008", potrivit unui comunicat emis de transportatorul român de gaze, Transgaz, marţi BVB.
Szeged-Arad, întrucât prima procedură a fost declarată fără succes, potrivit unui comunicat emis de Transgaz marţi Bursei de Valori Bucureşti.
"FGSZ Ltd a studiat în detaliu toate ofertele
înscrise şi a constatat că doar cinci oferte au îndeplinit în întregime termenii şi condiţiile Procedurii de Sezon Deschis, cererea de rezervare de capacitate fiind cu 70% mai mică faţă de capacitatea oferită spre vânzare. Astfel, FGSZ Ltd a declarat Procedura de Sezon Deschis fără succes
. Având în vedere că FGSZ Ltd este foarte interesată de a vinde capacitatea menţionată, aceasta va lansa o nouă Procedură de Sezon Deschis, ce urmează a fi făcută public la data de 12 septembrie 2008", potrivit unui comunicat emis de transportatorul român de gaze, Transgaz, marţi BVB.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
