roductia de fructe autohtone este intr-o scadere continua. Anul acesta, s-au copt doar 10%-15% din potentialul de productie de visine, cirese, caise si prune timpurii. Asta si din cauza temperaturilor scazute din martie.
Romanii consuma foarte putine fructe si legume comparativ cu media Uniunii Europene, conform Eurostat, consultat de Mediafax.
In tara noastra s-au consumat in medie intre 2005 si 2007 putin peste 40 de kilograme de fructe si legume proaspete pe an, adica aproximativ jumatate din media Uniunii Europene.
O cauza importanta a consumului redus este declinul continuu al sectorului horticol din Romania, dupa 1989, se arata intr-o analiza realizata de "Jurnalul National".
"La ora actuala, Romania mai asigura din productia proprie circa 15% din necesarul de fructe. Marul si prunul merg destul de bine, dar in rest imbatrinirea livezilor, retrocedarile, care au facut ca multe unitati sa fie parasite, si-au pus amprenta. Sectorul este intr-un declin puternic si doar o strategie de plantare a aproximativ 1.000 de hectare de pomi pe an ar mai salva situatia", a declarat Aurel Tanase, directorul general al Interprofesionalei de Legume
si Fructe din Romania.
Printre cele mai afectate fructe sunt ciresele, a caror productie a scazut de la 5.000-6.000 de tone inainte de 1989 la sub 1.000 de tone in prezent.
Productia de fructe a scazut de la 1,6 milioane de tone in 2005, la 1,5 milioane in 2006, iar in 2007 a ajuns la 1 milion de tone.
Punerea pe picioare a unei livezi este destul de costisitoare. Doar un hectar de pomi fructiferi costa de la 20.000-25.000 pana la 30.000-35.000 de euro
(o livada intensiva cu irigatii prin picurare), costuri la care se pot adauga inca 10.000 de euro pentru plasa antigrindina si antipasari.
O alta problema este lipsa unei autoritati care sa vegheze la calitatea
produselor puse pe piata
.
luni, 27 aprilie 2009
Igor Dodon: Deflaţia din luna iunie se datorează acţiunilor antiinflaţioniste ale Guvernului şi BNM
Scăderea cu 1,1 la sută a preţurilor la produse de primă necesitate în luna iunie, în comparaţie cu luna mai curent, este o consecinţă a eforturilor antiinflaţioniste întreprinse de Guvern şi Banca Naţională a Moldovei, a declarat miercuri în cadrul şedinţei Executivului, prim-vicepremierul Igor Dodon.
Potrivit
oficialului, aportul Băncii Naţionale a constat în sterilizarea lichidităţilor excesive şi promovarea unei politici monetare adecvate situaţiei, în timp ce Guvernului a întreprins acţiuni de control a preţurilor la produse alimentare
şi a iniţiat modificarea Legii bugetului în scopul diminuări până la zero a deficitului bugetar.
Referindu-se la preţul gazelor naturale
pentru trimestrul III al anului curent, ministrul Economiei şi Comerţului a declarat că în următoarele două zile concernul Gazprom va anunţa preţul de livrare pentru R.Moldova. Potrivit lui Dodon, noul tarif ar putea constitui 250 - 253 USD pentru 1 mie metri cubi.
Totodată, prim-vicepremierul a amintit că potrivit contractului de livrare a gazelor pentru anii 2007 - 2011semnat la finele anului 2006 de Gazprom şi Moldovagaz, calcularea preţului la gaze
se va efectua conform unei formule bazate pe principii de piaţă, cu utilizarea unor coeficienţi anuali (pentru anul curent acesta constituie 0,75). Potrivit acordului, către anul 2011 preţul gazelor ruseşti pentru R. Moldova va atinge nivelul preţului mediu european.
Potrivit
oficialului, aportul Băncii Naţionale a constat în sterilizarea lichidităţilor excesive şi promovarea unei politici monetare adecvate situaţiei, în timp ce Guvernului a întreprins acţiuni de control a preţurilor la produse alimentare
şi a iniţiat modificarea Legii bugetului în scopul diminuări până la zero a deficitului bugetar.
Referindu-se la preţul gazelor naturale
pentru trimestrul III al anului curent, ministrul Economiei şi Comerţului a declarat că în următoarele două zile concernul Gazprom va anunţa preţul de livrare pentru R.Moldova. Potrivit lui Dodon, noul tarif ar putea constitui 250 - 253 USD pentru 1 mie metri cubi.
Totodată, prim-vicepremierul a amintit că potrivit contractului de livrare a gazelor pentru anii 2007 - 2011semnat la finele anului 2006 de Gazprom şi Moldovagaz, calcularea preţului la gaze
se va efectua conform unei formule bazate pe principii de piaţă, cu utilizarea unor coeficienţi anuali (pentru anul curent acesta constituie 0,75). Potrivit acordului, către anul 2011 preţul gazelor ruseşti pentru R. Moldova va atinge nivelul preţului mediu european.
Un nou contingent de militari moldoveni va pleca într-o misiune post-conflict în Irak
Cel de-al şaselea contingent de militari moldoveni, printre care 16 genişti şi patru ofiţeri de stat major, va fi trimis într-o misiune post-conflict de restabilire a Irakului.
Parlamentul a aprobat în cadrul şedinţei plenare de joi, cu votul a 85 de deputaţi, proiectul de hotărâre privind participarea militarilor Armatei Naţionale la operaţiunile internaţionale post-conflict cu caracter umanitar din Irak.
Potrivit
ministrului Apărării, Vitalie Vrabie, cei 20 de militari vor face serviciul prin contract, timp de şase luni. „Aceştia sânt pregătiţi pentru a pleca benevol în misiune, deoarece întreg efectivul a urmat un curs de instruire atât teoretică, cât şi practică”, a spus ministrul.
Ministrul a menţionat că, potrivit solicitării prevăzute în Rezoluţia de securitate ONU şi în Apelul prim-ministrului Republicii Irak, cei 16 genişti vor avea misiunea de a identifica, dezamorsa şi nimici muniţiile militare, de a distruge tehnica militară care poate fi folosită în scopuri ostile, precum şi de a instrui teoretic şi practic forţele coaliţiei multinaţionale.
De asemenea, ofiţerii de stat major vor activa în componenţa Statului major al Comandamentului forţelor multinaţionale, având misiunea de planificare şi coordonare a operaţiunilor militare şi de cooperare civil-militară.
La operaţiunea post-conflict de restabilire a Irakului Republica Moldova participă de la începutul anului 2003. Până în prezent în această ţară au activat cinci contingente cu un efectiv total de 86 militari. Geniştii moldoveni au lichidat în total peste 300 mii de obiecte explozive de diferit calibru. Toate contingentele au fost decorate, la reîntoarcerea în ţară, cu distincţii de stat de către preşedintele Vladimir Voronin şi de Guvernul SUA.
Parlamentul a aprobat în cadrul şedinţei plenare de joi, cu votul a 85 de deputaţi, proiectul de hotărâre privind participarea militarilor Armatei Naţionale la operaţiunile internaţionale post-conflict cu caracter umanitar din Irak.
Potrivit
ministrului Apărării, Vitalie Vrabie, cei 20 de militari vor face serviciul prin contract, timp de şase luni. „Aceştia sânt pregătiţi pentru a pleca benevol în misiune, deoarece întreg efectivul a urmat un curs de instruire atât teoretică, cât şi practică”, a spus ministrul.
Ministrul a menţionat că, potrivit solicitării prevăzute în Rezoluţia de securitate ONU şi în Apelul prim-ministrului Republicii Irak, cei 16 genişti vor avea misiunea de a identifica, dezamorsa şi nimici muniţiile militare, de a distruge tehnica militară care poate fi folosită în scopuri ostile, precum şi de a instrui teoretic şi practic forţele coaliţiei multinaţionale.
De asemenea, ofiţerii de stat major vor activa în componenţa Statului major al Comandamentului forţelor multinaţionale, având misiunea de planificare şi coordonare a operaţiunilor militare şi de cooperare civil-militară.
La operaţiunea post-conflict de restabilire a Irakului Republica Moldova participă de la începutul anului 2003. Până în prezent în această ţară au activat cinci contingente cu un efectiv total de 86 militari. Geniştii moldoveni au lichidat în total peste 300 mii de obiecte explozive de diferit calibru. Toate contingentele au fost decorate, la reîntoarcerea în ţară, cu distincţii de stat de către preşedintele Vladimir Voronin şi de Guvernul SUA.
Bascanul UTA Gagauzia acuza procurorul autonomiei de protectionism
Procurorul UTA Gagauzia face lobby intereselor de familie, expunand pericolului alimentatia cu apa potabila a municipiului Comrat. O acuzatie in acest sens a facut-o, recent, Bascanul autonomiei gagauze Mihail Formuzal, informeaza Agentia DECA-press.
Conflictul a aparut dupa ce, la 31 mai 2007, IM „Su-canal”, intreprindere care alimenteaza cu apa potabila municipiul Comrat, a fost acuzata de Procuratura UTA Gagauzia de poluarea raului Ialpug si a lacului Congaz, ceea ce, potrivit procurorilor, a condus la prejudicierea considerabila a rezervei de peste a lacului respectiv. Ulterior, la 30 iunie 2008, instanta a obligat intreprinderea sa plateasca o amenda de 30 de mii de lei si sa achite prejudicii materiale in valoare de 1,778 milioane de lei in favoarea Societatii pe Actiuni „Balac”.
„In mai 2007, pestele a pierit simultan in multe iazuri din regiune, astfel cauza acestui fenomen nu a fost activitatea IM „Su-canal”, ci seceta. Ajunsi in aceasta situatie, nu doar tariful la apa pentru locuitorii din Comrat ar putea fi majorat, ci intreaga activitate a intreprinderii ar putea fi paralizata”, sustine Feodor Gaidarji, primar interimar al municipiului Comrat.
Potrivit
Bascanului Formuzal, „actiunile alogice ale procurorilor” pot fi explicate prin aceea ca directorul SA „Balac” Feodor Leiciu si procurorul autonomiei gagauze Gheorghe Leiciu sunt frati. „Ajungem la concluzia ca ne confruntam cu actiuni de protejare si lobare a intereselor de familie in defavoarea intereselor cetatenilor”, considera Mihail Formuzal.
De asemenea, autoritatile gagauze sustin ca, in ultimii sapte ani, SA „Balac” nu a platit nici un leu
pentru arenda lacului si pentru curatarea acestuia.
Solicitat de Agentia DECA-press, procurorul UTA Gagauzia Gheorghe Leiciu a respins acuzatiile. „Eu nu am facut niciodata lobby pentru fratele meu. Cauza penala a fost examinata in cadrul dosarului
penal initiat in acest caz de catre Procuratura Generala si nu de catre mine. Iar declaratiile Bascanului Formuzal pot fi explicate prin dorinta lui de a scapa nepedepsit pentru acuzatiile de abuz de putere si neglijenta, care a condus la vinderea unor terenuri cu pret
redus si cauzarea unui prejudiciu de circa cinci milioane de lei Procuraturii Ciadar-Lunga”, a mai spus procurorul Gheorghe Leiciu.
Conflictul a aparut dupa ce, la 31 mai 2007, IM „Su-canal”, intreprindere care alimenteaza cu apa potabila municipiul Comrat, a fost acuzata de Procuratura UTA Gagauzia de poluarea raului Ialpug si a lacului Congaz, ceea ce, potrivit procurorilor, a condus la prejudicierea considerabila a rezervei de peste a lacului respectiv. Ulterior, la 30 iunie 2008, instanta a obligat intreprinderea sa plateasca o amenda de 30 de mii de lei si sa achite prejudicii materiale in valoare de 1,778 milioane de lei in favoarea Societatii pe Actiuni „Balac”.
„In mai 2007, pestele a pierit simultan in multe iazuri din regiune, astfel cauza acestui fenomen nu a fost activitatea IM „Su-canal”, ci seceta. Ajunsi in aceasta situatie, nu doar tariful la apa pentru locuitorii din Comrat ar putea fi majorat, ci intreaga activitate a intreprinderii ar putea fi paralizata”, sustine Feodor Gaidarji, primar interimar al municipiului Comrat.
Potrivit
Bascanului Formuzal, „actiunile alogice ale procurorilor” pot fi explicate prin aceea ca directorul SA „Balac” Feodor Leiciu si procurorul autonomiei gagauze Gheorghe Leiciu sunt frati. „Ajungem la concluzia ca ne confruntam cu actiuni de protejare si lobare a intereselor de familie in defavoarea intereselor cetatenilor”, considera Mihail Formuzal.
De asemenea, autoritatile gagauze sustin ca, in ultimii sapte ani, SA „Balac” nu a platit nici un leu
pentru arenda lacului si pentru curatarea acestuia.
Solicitat de Agentia DECA-press, procurorul UTA Gagauzia Gheorghe Leiciu a respins acuzatiile. „Eu nu am facut niciodata lobby pentru fratele meu. Cauza penala a fost examinata in cadrul dosarului
penal initiat in acest caz de catre Procuratura Generala si nu de catre mine. Iar declaratiile Bascanului Formuzal pot fi explicate prin dorinta lui de a scapa nepedepsit pentru acuzatiile de abuz de putere si neglijenta, care a condus la vinderea unor terenuri cu pret
redus si cauzarea unui prejudiciu de circa cinci milioane de lei Procuraturii Ciadar-Lunga”, a mai spus procurorul Gheorghe Leiciu.
Procuratura a întors ultimul computer forumiştilor
Ultimul dintre forumiştii învinuiţi că ar fi plasat comentarii „antistataliste” pe internet şi-a recuperat astăzi calculatorul
sechestrat cu o lună în urmă. După ce s-a certat alaltăieri cu procurorul care instrumentează cazul, Daniel Baraliuc, şi l-a ameninţat că îl acţionează în judecată, forumistul Alexandru Polizu a fost contactat de acesta şi invitat ieri să se prezinte la procuratură pentru a-şi lua calculatorul.
„M-am prezentat la procuratură. Baraliuc m-a pus să semnez pe un act precum că am primit computerul şi mi l-a dat fără a spune o vorbă”, afirmă forumistul, precizând că totuşi a reuşit să afle de la procuror că acesta era ultimul computer
verificat de ei.
Alexandru a mai menţionat pentru JURNAL că, pe tot parcursul acestei luni, el a fost invitat la procuratură doar telefonic. „Nu am primit nicio citaţie. Nu au vrut să îmi dea una nici când am insistat. Procurorul nu a binevoit nici să îmi explice în ce calitate
figurez eu în dosar”, a spus forumistul.
Revoltat de acţiunile procurorilor, băiatul afirmă că nu vrea să lase lucrurile aşa. „Astăzi voi vorbi cu avocatul meu şi vom decide ce să facem mai departe. Intenţionez să-i acţionez în judecată”, a mai zis el.
Amintim că, aproximativ cu o lună în urmă, 12 forumiştii au fost citaţi la procuratură şi audiaţi în cadrul unui doar penal. Tinerii sunt învinuiţi că ar fi plasat pe anumite site-uri din R. Moldova „chemări publice la răsturnarea prin violenţă a orânduirii constituţionale şi lichidarea statalităţii şi integrităţii teritoriale a R. Moldova”. Pentru această „crimă”, tinerii o pedeapsă de până la 7 ani de închisoare.
La momentul actual, ancheta se află în desfăşurare. În scurt timp se va decide dacă dosarul
va fi sau nu remis în judecată.
sechestrat cu o lună în urmă. După ce s-a certat alaltăieri cu procurorul care instrumentează cazul, Daniel Baraliuc, şi l-a ameninţat că îl acţionează în judecată, forumistul Alexandru Polizu a fost contactat de acesta şi invitat ieri să se prezinte la procuratură pentru a-şi lua calculatorul.
„M-am prezentat la procuratură. Baraliuc m-a pus să semnez pe un act precum că am primit computerul şi mi l-a dat fără a spune o vorbă”, afirmă forumistul, precizând că totuşi a reuşit să afle de la procuror că acesta era ultimul computer
verificat de ei.
Alexandru a mai menţionat pentru JURNAL că, pe tot parcursul acestei luni, el a fost invitat la procuratură doar telefonic. „Nu am primit nicio citaţie. Nu au vrut să îmi dea una nici când am insistat. Procurorul nu a binevoit nici să îmi explice în ce calitate
figurez eu în dosar”, a spus forumistul.
Revoltat de acţiunile procurorilor, băiatul afirmă că nu vrea să lase lucrurile aşa. „Astăzi voi vorbi cu avocatul meu şi vom decide ce să facem mai departe. Intenţionez să-i acţionez în judecată”, a mai zis el.
Amintim că, aproximativ cu o lună în urmă, 12 forumiştii au fost citaţi la procuratură şi audiaţi în cadrul unui doar penal. Tinerii sunt învinuiţi că ar fi plasat pe anumite site-uri din R. Moldova „chemări publice la răsturnarea prin violenţă a orânduirii constituţionale şi lichidarea statalităţii şi integrităţii teritoriale a R. Moldova”. Pentru această „crimă”, tinerii o pedeapsă de până la 7 ani de închisoare.
La momentul actual, ancheta se află în desfăşurare. În scurt timp se va decide dacă dosarul
va fi sau nu remis în judecată.
Insela crestinii baptisti, folosindu-se de increderea acestora
O credincioasa de confesiune baptista a fost condamnata la 14 ani de puscarie pentru insusire de bunuri, transmite Agentia DECA-press.
Ana Fanin, in varsta de 45 de ani, prin escrocherie, a insusit bunurile a patru credinciosi crestini baptisti.
Conform Procuraturii Generale, instanta a stabilit ca, folosindu-se de increderea acordata de un membru al Cultului Baptist, din care si ea facea parte, sub pretextul devamarii containerelor cu lucruri personale sosite in vama si a plati arvona pentru a procura o casa, Ana Fanin a insusit de la persoana respectiva 3500 de lei si 1000 dolari
SUA. Ulterior, a disparut.
In mod similar, inculpata a procedat si cu celelalte trei victime, de la care, prin inselaciune si abuz de incredere, sub pretextul devamarii a patru automobile
(Lexus si Land-Rover) si a opt TIR-uri cu marfa, Fanin le-a insusit banii
.
Potrivit Procuraturii sectorului Buiucani al capitalei, in total, de la cele patru jertfe, inculpata a reusit sa extorcheze circa 315 mii de lei.
Sentinta inca nu este definitiva si poate fi atacata in modul stabilit de lege.
Ana Fanin, in varsta de 45 de ani, prin escrocherie, a insusit bunurile a patru credinciosi crestini baptisti.
Conform Procuraturii Generale, instanta a stabilit ca, folosindu-se de increderea acordata de un membru al Cultului Baptist, din care si ea facea parte, sub pretextul devamarii containerelor cu lucruri personale sosite in vama si a plati arvona pentru a procura o casa, Ana Fanin a insusit de la persoana respectiva 3500 de lei si 1000 dolari
SUA. Ulterior, a disparut.
In mod similar, inculpata a procedat si cu celelalte trei victime, de la care, prin inselaciune si abuz de incredere, sub pretextul devamarii a patru automobile
(Lexus si Land-Rover) si a opt TIR-uri cu marfa, Fanin le-a insusit banii
.
Potrivit Procuraturii sectorului Buiucani al capitalei, in total, de la cele patru jertfe, inculpata a reusit sa extorcheze circa 315 mii de lei.
Sentinta inca nu este definitiva si poate fi atacata in modul stabilit de lege.
SRTv va ataca R.Moldova la CEDO
Curtea Suprema de Justitie de la Chisinau a respins joi recursul Serviciului Roman de Televiziune (SRTv) care a incercat sa-si recapete in justitia moldoveana dreptul de a retransmite pe teritoriul Republicii Moldova emisiunile postului de televiziune TVR1.
Avocata SRTv, Janet Hanganu, a declarat pentru NewsIn ca decizia Curtii Supreme de Justitie este definitiva si irevocabila, neavand nici o alta cale de atac national. "Din cate stiu, SRTv intentioneaza sa depuna o plangere la Curtea Europeana a Drepturilor Omului", a declarat avocata.
Potrivit lui Hanganu, motivele respingerii recursului raman necunoscute pana la prezentarea in scris a deciziei si motivatiei instantei de la Chisinau.
Retransmiterea TVR1 in Republica Moldova a fost sistata in toamna lui 2007, dupa ce autoritatea de reglementare in audiovizual a scos la concurs
cea de-a doua frecventa nationala pe care era retransmis TVR1, in pofida faptului ca SRTv detinea o licenta valabila pentru utilizarea acestei frecvente pana in 2011.
Janet Hanganu a apreciat ca verdictul justitiei moldovene are un clar substrat politic. "Decizia ar fi fost alta, daca nu ar fi fost exercitate presiuni asupra judecatorilor. Credem ca doar la Curtea Europeana a Dreptulor Omului vom fi auziti", a declarat Janette Hanganu. Potrivit avocatei, in sala de judecata pana si Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) de la Chisinau a recunoscut ca SRTv detine o licenta valabila, ca nimeni nu a retras licenta in cauza si nu s-a putut explica instantei cum este posibil ca doua companii sa detina licenta pentru aceeasi frecventa si de ce doar una din ele difuzeaza, iar cealalta nu.
Avocata a mai spus ca argumentele partii moldovene au invocat contractul pe care SRTv il avea cu compania Radiocomunicatii si care a expirat si, deoarece nu a fost incheiat un alt contract, frecventa ar fi fost scoasa la concurs. Dar legislatia moldoveana nu prevede scoaterea la concurs a frecventelor pe motiv de nesemnare a unor contracte tehnice, licenta de emisie neavand nimic de-a face cu contractul de locatie. Oricum, sustine Janet Hanganu, avocatii SRTv au demonstrat ca au existat contracte incheiate, ca pana in 31 august 2007 SRTv a retransmis pe teritoriul Republicii Moldova programele TVR1 in mod legal
, avand toate actele in regula, prin urmare nu existau motive ca in iulie 2007 sa fie anuntat concursul pentru emisia pe aceasta frecventa.
Plangerea SRTv contra Republicii Moldova va fi depusa la CEDO cel mai probabil in luna august, dupa ce va fi emisa decizia Curtii Supreme de Justitie din Republica Moldova.
Scandalul in jurul retransmiterii in Republica Moldova a programelor TVR1 a inceput in data de 31 iulie 2007, cand CCA a scos la concurs, la cererea Ministerului Dezvoltarii Informationale, licenta pentru reteaua a doua de stat, detinuta pana atunci de SRTv. Motivul invocat a fost neonorarea obligatiilor de catre SRTv. Mai multi membri ai CCA si reprezentanti ai societatii civile din Moldova au declarat drept ilegala aceasta decizie.
Ulterior, in instanta, CCA a declarat ca nu este responsabil de luarea deciziei de retragere a frecventei TVR1, deoarece doar a dat curs unei solicitari in acest sens a Ministerului Dezvoltarii Informationale, care este proprietarul frecventelor nationale si le gestioneaza.
Societatea Romana de Televiziune a acuzat CCA de scoatere ilegala la concurs a frecventei pe care era retransmis pe teritoriul Republicii Moldova postul de televiziune TVR1.
In urma acestui concurs, a doua frecventa cu acoperire nationala a fost atribuita unui alt radiodifuzor, iar retransmiterea TVR1 pe teritoriul Republicii Moldova a fost sistata. SRTv cere anularea acestei decizii a autoritatii audiovizuale moldovenesti, pe care o considera ilegala, mai ales ca licenta pentru retransmiterea TVR1 in Republica Moldova este valabila pana in anul 2011.
SRTv pretinde de la CCA despagubiri de 500.000 de euro pentru prejudiciul cauzat in urma imposibilitatii de a mai transmite TVR1 pe teritoriul Republicii Moldova.
Presedintele CCA, Gheorghe Gorincioi, apreciaza ca total neintemeiate pretentiile inaintate de reclamant. "Republica Moldova este un stat suveran si face ce vrea cu frecventele ei, mai ales cu cele nationale. Ei trebuiau sa-si respecte angajamentele financiare
", a spus oficialul de la Chisinau.
TVR a dat publicitatii in luna august 2007 un comunicat de presa in care anunta ca protocolul cu Ministerul Dezvoltarii Informationale din Republica Moldova a expirat in data de 13 iunie 2007. La 11 septembrie, Guvernul roman a decis suplimentarea bugetului Societatii Romane de Televiziune cu suma de 360.000 de lei, pentru finantarea retransmisiei emisiunilor canalului TVR1 pe teritoriul Republicii Moldova.
In data de 27 septembrie, CCA a acordat licenta companiei TLF M International, apropiata presedintelui Voronin, care detine postul "2 Plus". ССA a spus atunci ca administratia postului public romanesc nu si-a achitat datoriile, care se ridicau la 150.000 dolari, pentru trei luni de retransmisie, catre Intreprinderea de Stat Radiocomunicatii.
Decizia CCA-ului a fost apreciata de unii politicieni si lideri
de opinie de la Chisinau drept una politica, menita sa limiteze accesul populatiei Republicii Moldova la sursele de informatie romanesti, pe fundalul unei deteriorari constante a relatiilor politice moldo-romane. Autoritatile si-au declinat insa implicarea, incercand sa acrediteze ideea ca disputa dintre SRTv si CCA tine exclusiv de sfera managementului pietei mass-media.
Avocata SRTv, Janet Hanganu, a declarat pentru NewsIn ca decizia Curtii Supreme de Justitie este definitiva si irevocabila, neavand nici o alta cale de atac national. "Din cate stiu, SRTv intentioneaza sa depuna o plangere la Curtea Europeana a Drepturilor Omului", a declarat avocata.
Potrivit lui Hanganu, motivele respingerii recursului raman necunoscute pana la prezentarea in scris a deciziei si motivatiei instantei de la Chisinau.
Retransmiterea TVR1 in Republica Moldova a fost sistata in toamna lui 2007, dupa ce autoritatea de reglementare in audiovizual a scos la concurs
cea de-a doua frecventa nationala pe care era retransmis TVR1, in pofida faptului ca SRTv detinea o licenta valabila pentru utilizarea acestei frecvente pana in 2011.
Janet Hanganu a apreciat ca verdictul justitiei moldovene are un clar substrat politic. "Decizia ar fi fost alta, daca nu ar fi fost exercitate presiuni asupra judecatorilor. Credem ca doar la Curtea Europeana a Dreptulor Omului vom fi auziti", a declarat Janette Hanganu. Potrivit avocatei, in sala de judecata pana si Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) de la Chisinau a recunoscut ca SRTv detine o licenta valabila, ca nimeni nu a retras licenta in cauza si nu s-a putut explica instantei cum este posibil ca doua companii sa detina licenta pentru aceeasi frecventa si de ce doar una din ele difuzeaza, iar cealalta nu.
Avocata a mai spus ca argumentele partii moldovene au invocat contractul pe care SRTv il avea cu compania Radiocomunicatii si care a expirat si, deoarece nu a fost incheiat un alt contract, frecventa ar fi fost scoasa la concurs. Dar legislatia moldoveana nu prevede scoaterea la concurs a frecventelor pe motiv de nesemnare a unor contracte tehnice, licenta de emisie neavand nimic de-a face cu contractul de locatie. Oricum, sustine Janet Hanganu, avocatii SRTv au demonstrat ca au existat contracte incheiate, ca pana in 31 august 2007 SRTv a retransmis pe teritoriul Republicii Moldova programele TVR1 in mod legal
, avand toate actele in regula, prin urmare nu existau motive ca in iulie 2007 sa fie anuntat concursul pentru emisia pe aceasta frecventa.
Plangerea SRTv contra Republicii Moldova va fi depusa la CEDO cel mai probabil in luna august, dupa ce va fi emisa decizia Curtii Supreme de Justitie din Republica Moldova.
Scandalul in jurul retransmiterii in Republica Moldova a programelor TVR1 a inceput in data de 31 iulie 2007, cand CCA a scos la concurs, la cererea Ministerului Dezvoltarii Informationale, licenta pentru reteaua a doua de stat, detinuta pana atunci de SRTv. Motivul invocat a fost neonorarea obligatiilor de catre SRTv. Mai multi membri ai CCA si reprezentanti ai societatii civile din Moldova au declarat drept ilegala aceasta decizie.
Ulterior, in instanta, CCA a declarat ca nu este responsabil de luarea deciziei de retragere a frecventei TVR1, deoarece doar a dat curs unei solicitari in acest sens a Ministerului Dezvoltarii Informationale, care este proprietarul frecventelor nationale si le gestioneaza.
Societatea Romana de Televiziune a acuzat CCA de scoatere ilegala la concurs a frecventei pe care era retransmis pe teritoriul Republicii Moldova postul de televiziune TVR1.
In urma acestui concurs, a doua frecventa cu acoperire nationala a fost atribuita unui alt radiodifuzor, iar retransmiterea TVR1 pe teritoriul Republicii Moldova a fost sistata. SRTv cere anularea acestei decizii a autoritatii audiovizuale moldovenesti, pe care o considera ilegala, mai ales ca licenta pentru retransmiterea TVR1 in Republica Moldova este valabila pana in anul 2011.
SRTv pretinde de la CCA despagubiri de 500.000 de euro pentru prejudiciul cauzat in urma imposibilitatii de a mai transmite TVR1 pe teritoriul Republicii Moldova.
Presedintele CCA, Gheorghe Gorincioi, apreciaza ca total neintemeiate pretentiile inaintate de reclamant. "Republica Moldova este un stat suveran si face ce vrea cu frecventele ei, mai ales cu cele nationale. Ei trebuiau sa-si respecte angajamentele financiare
", a spus oficialul de la Chisinau.
TVR a dat publicitatii in luna august 2007 un comunicat de presa in care anunta ca protocolul cu Ministerul Dezvoltarii Informationale din Republica Moldova a expirat in data de 13 iunie 2007. La 11 septembrie, Guvernul roman a decis suplimentarea bugetului Societatii Romane de Televiziune cu suma de 360.000 de lei, pentru finantarea retransmisiei emisiunilor canalului TVR1 pe teritoriul Republicii Moldova.
In data de 27 septembrie, CCA a acordat licenta companiei TLF M International, apropiata presedintelui Voronin, care detine postul "2 Plus". ССA a spus atunci ca administratia postului public romanesc nu si-a achitat datoriile, care se ridicau la 150.000 dolari, pentru trei luni de retransmisie, catre Intreprinderea de Stat Radiocomunicatii.
Decizia CCA-ului a fost apreciata de unii politicieni si lideri
de opinie de la Chisinau drept una politica, menita sa limiteze accesul populatiei Republicii Moldova la sursele de informatie romanesti, pe fundalul unei deteriorari constante a relatiilor politice moldo-romane. Autoritatile si-au declinat insa implicarea, incercand sa acrediteze ideea ca disputa dintre SRTv si CCA tine exclusiv de sfera managementului pietei mass-media.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
