"Sefele" se dau in spectacol pe Calea Victoriei

Sunt multi sefi pe Calea Victoriei, dar sefe precum cele pe care le puteti vedea la Teatrul Act mai rar! E vorba despre trei actrite cunoscute care au asta-seara, la ora 19.00, intalnire cu publicul in sala acestui teatru consacrat ca un centru al trupelor independente din Bucuresti. Spectacolul Sefele de Werner Schwab, in traducerea lui Dan Stoica, este semnat de regizorul Sorin Militaru, nominalizat anul trecut la Premiul UNITER pentru debut. Au avut incredere in acest demers actritele Dorina Lazar, Coca Bloos si Emilia Dobrin, iar din echipa spectacolului mai fac parte scenografa Alina Herescu si Ada Milea, care semneaza muzica. Dorina Lazar marturiseste ca s-a simtit foarte bine colaborand la acest proiect: "Mi-am amintit de spectacolul Napasta, jucat la Giulesti, tot foarte aproape de public. De aceea m-am bucurat de invitatia la Teatrul Act, e important pentru un actor sa aiba experiente de acest gen, in afara scenei obisnuite, e un prilej de innoire, o provocare. Poate ca as fi fost mai circumspecta inainte de a intra in ecuatia asta, daca n-as fi avut experienta Programului Tineri regizori pe care l-am derulat noi, la Teatrul Odeon. Cred ca si asta m-a ajutat sa raman un actor deschis." Tot de incredere au dat dovada si Institutul Goethe Inter Nationes, Bucuresti, si Cooperativa Mestesugareasca "Mobila si tapiterie". Elevii, studentii si pensionarii au pret redus la spectacolele Teatrului Act.

Parcul istoric al Palatelor Brancovenesti - vizat sa devina teren de fotbal pentru echipa comunala Mogosoaia

Efectele descentralizarii institutiilor de cultura continua sa se arate in formele cele mai neasteptate, ce devin adesea adevarate atacuri impotriva patrimoniului. Unul dintre aceste cazuri este cel al Ansamblului monumental istoric Curtea domneasca de la Mogosoaia (Centrul de cultura Palatele Brancovenesti de la portile Bucurestiului), cuprinzand palatul domnesc, cuhnia, casa de oaspeti, fostele grajduri, serele istorice, biserica Sf. Gheorghe, livada, parcul englezesc unde se afla cavoul Bibescu, gradinile istorice - un domeniu de 36,8 ha (ramas din cele 51.5 ha clasate in 1945). Poate ca decizia de trecere a acestei adevarate comori arhitectonice din subordinea Ministerului Culturii si Cultelor in cea a Primariei Municipiului Bucuresti, respectiv a Directiei pentru Cultura a Municipiului Bucuresti, a fost una rationala, cel putin in acord cu politica descentralizarii - buna, rea, asta e o alta discutie. Numai ca pasul urmator a fost o Hotarare guvernamentala (nr.930/16.09.2002), anexa privind domeniul public al comunei Mogosoaia, prin care o suprafata de 12,9 ha din parcul istoric al curtii domnesti este trecuta din domeniul public al statului in domeniul public al comunei Mogosoaia. Trecand peste absurditatea dezmembrarii, prin aceasta decizie, a integritatii statutului juridic si gestiunii unui monument istoric, pana acum unitar (decizie care incalca legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice), nu poti sa nu te intrebi cui ii apartine aceasta initiativa distructiva. Mai ales pentru ca intentia declarata a primariei este sa transforme una dintre poienile deja vandalizate ale parcului in teren de fotbal, destinat antrenamentelor echipei comunale. Cu toate ca in comuna Mogosoaia exista un stadion de fotbal modernizat, iar in apropiere, la Straulesti, se afla alte 2 terenuri de fotbal. In acest timp, la Centrul de Cultura Palatele Brancovenesti de la portile Bucurestiului se desfasoara lucrari de restaurare, in cadrul unui program derulat de Banca Mondiala prin Ministerul Culturii si Cultelor. Se repara tocmai ceea ce au devastat, de-a lungul timpului, localnicii din Mogosoaia - serele istorice, elementele arhitecturale ale parcului, gradina, pe langa restaurarea frescei si a usilor sculptate din palatul de la Mogosoaia. Cu toate ca Directia de cultura a Municipiului Bucuresti s-a constituit in garant al finantarii ulterioare a restaurarii, situatia ansambului e departe de a fi clarificata in acest moment. Pana la aceasta data nu s-a efectuat procedura de predare-preluare a patrimoniului, aceasta nefiind prevazuta nici in legea bugetului pentru 2003. Nu e primul caz in care trecerea unei institutii de cultura dintr-o ograda in alta se face fara a se tine cont de implicatii - in aceeasi situatie se afla in acest moment Biblioteca Nationala, plimbata de la MCC la Guvern, fara actele necesare si ramasa netrecuta in legea bugetului. Revoltator este faptul ca, in toate declaratiile publice, oficialii MCC sustin ca descentralizarea presupune doar schimbarea ordonatorului de credit, nu si disparitia unei griji a statului, prin intermediul ministerului de resort, fata de patrimoniul pe care trebuie sa-l apere, conform legii. Lipsa completa a unei strategii in acest domeniu a Ministerului Culturii, dar si a specialistilor care sa cunoasca toate aspectele legislative ale acestor schimbari si sa fie animati de bune intentii, va continua sa marcheze, cu efecte de durata, activitatea institutiilor de cultura implicate in procesul de descentralizare. Conducerea Centrului a depus un memoriu la MCC la care nu a primit inca nici un raspuns si a atacat in contencios administrativ Hotararea de Guvern, sperand sa gaseasca macar in Justitie un sprijin.

Horia Andreescu, Ovidiu Maitec si Dan Puric - premiati de Comitetul Roman UNESCO

Joi, 3 aprilie, la sediul Fundatiei Nationale pentru Stiinta si Arta are loc ceremonia de decernare a premiilor Comitetului National Roman UNESCO pentru Dezvoltare Culturala pe anul 2002, destinate promovarii artei romanesti in lume. Premiile vor fi inmanate de catre academician Eugen Simion, presedintele Academiei Romane si al Comitetului National Roman UNESCO pentru Dezvoltare Culturala si vor reveni anul acesta dirijorului Horia Andreescu, sculptorului Ovidiu Maitec si actorului Dan Puric, toti trei excelenti promotori ai artei romanesti peste granite. Ceremonia va fi urmata de un concert de camera, sustinut de Studioul de muzica veche format din: Georgeta Stoleriu (soprana si percutie), Anca Iarosevici (viola da gamba), Robert Dumitrescu (lauta si fidel), Verona Maier (percutie).

Nostalgia bunului simt

"Este o bucurie sa va vedem, sa va ascultam", "Ne-ati incalzit sufletele". Am reprodus doua dintre mesajele ce traversau banda de jos a ecranului din timpul emisiunii lui Florin Piersic, a carui invitata a fost Doina Levintza. O distanta de la cer la pamant desparte aceste cuvinte de indemnurile golanesti ce pot fi citite in timp ce prizonierii veseli ai lui Big Brother fac ceea ce stiu sau joaca dupa cum au fost dresati: "Sunteti misto, ba! Trimiteti-o pe centura pe X...", "Inapoi la vaci" etc. Fiecare show are publicul pe care il merita si pe care si-l formeaza. Mai exista, Slava Domnului, si telespectatori fericiti sa descopere, odata cu evocarile cunoscutei creatoare de moda, de costume de teatru, o lume care nu a abandonat cultura nici in cele mai vitrege vremuri, care a ocrotit frumosul ca pe o planta rara, in preajma careia respiram mai usor. Pe post de moderator, Florin Piersic si-a revizuit gesturile de gazda. Ce mai tura-vura, indragitul actor a pus zagazuri potopului de interventii, de amintiri cu care, de obicei, isi nauceste si interlocutorul, si privitorii, cum ii place lui sa spuna. Reducerea ratiei sale verbale nu i-a rapit din farmec. Fiinta retinuta, chiar usor timida, Levintza (indraznesc sa-i spun astfel pentru ca ea si-a cucerit dreptul la severitatea identificarii doar prin numele de familie) ni l-a adus in memorie pe cel care a fost Alexandru Bocanet si a deschis o poarta catre uluitoarele sale show-uri din anii '70. Cei care le-au fost martori atunci, cei care le-au descoperit abia acum au putut trai minunea de a vedea eleganta jongleriilor vizuale executate cu numai doua perechi de pantofi ce dansau de unele singure. Alte imagini au intersectat discutiile, ca tot atatea marturii ale unui parcurs care astazi, la o buna distanta de timp, pare a fi fost binecuvantat de noroc. Rezistenta oficialitatilor, piedicile, subterfugiile la care artisti ca Doina Levintza trebuia sa recurga, au fost amintite aproape cu retinere, cu sfiala celui care cunoaste pretul tuturor incercarilor omenesti. Multi am fost nostalgici acum doua seri. La "Piersic-Show", ne-am lasat atinsi de binefacatoarea nostalgie a bunului simt.

BCR "taie" pana la 4 puncte procentuale din dobanzile la credite

BCR a redus dobanzile la creditele acordate persoanelor fizice si juridice cu pana la 4 puncte procentuale, anunta un comunicat al bancii. Decizia BCR survine la doua saptamani dupa cea a BRD-SocGen, care aplicase o corectie importanta atat dobanzilor la depozite, cat si la credite, si la scurt timp dupa ce un oficial al Bancii Nationale atrasese atentia ca dobanzile la credite sunt prea mari fata de cele la depozite. "Ma bucur ca si alte banci au urmat orientarea noastra si cred ca in perioada urmatoare nu vor mai exista reduceri semnificative ale dobanzilor decat la bancile care se vor alinia pietei", ne-a declarat Bogdan Baltazar, presedintele BRD-SocGen. Prin corectia aplicata, dobanda de baza pentru creditele pe termen scurt acordate de BCR agentilor economici va fi de 23 la suta pe an si 24 la suta pe an pentru cele pe termen lung. In cazul productiei pentru export, dobanda va fi de 20 la suta pe an. Pentru persoanele fizice, noile dobanzi la credite aplicate de BCR sunt: 23% pe an pentru credite curente pe termen scurt, 24% pe an pentru cele pe termen mediu si lung, 23% pe an pentru credite imobiliare. Pentru credite cu scadenta la sase luni, dobanda este fixa, de 22% pe an. BCR va remunera depozitele cu o dobanda de la 12 la suta/an pentru cele pe o luna pana la 16 la suta pentru cele la un an. "Sunt convins ca aceasta miscare va fi urmata de piata (n.r. - si de alte banci). Fara indoiala ca scaderea dobanzilor active va trebui sa urmeze reducerilor dobanzilor pasive, care au fost reduse mult prea repede", ne-a declarat Dan Pascariu, presedintele HVB Romania. Opinia sa este impartasita si de Rasvan Radu, vicepresedintele Raiffeisen Bank, in opinia caruia "dobanzile sunt in continuare in scadere, atat la credite, cat si la depozite".

Salariul mediu net pe economie - in scadere cu 6%

Institutiile financiare au avut cele mai mari cresteri * Invatamantul - cele mai mari reduceri
Luna februarie a adus o corectie semnificativa in ceea ce priveste salariul mediu net pe economie, care, potrivit datelor Institutului National de Statistica, a scazut cu 5,9 la suta fata de luna ianuarie, cand marcase o crestere cu 4,5 la suta. Comunicatul Statisticii nu prezinta cauzele care au stat la baza acestei scaderi a salariului mediu net pe economie (care a ajuns la 4.451.835 lei), dar sugereaza ca avem de-a face cu o corectie deoarece majorarile din ianuarie s-au datorat intrarii in vigoare a unor reglementari privind salariile si reducerii contributiilor la asigurarile sociale. "Miscarea mi se pare destul de mare de la o luna la alta, dar sa nu uitam ca luna ianuarie nu este relevanta", deoarece exista diferite plati si prime specifice acesteia, ne-a declarat Daniel Daianu, profesor de economie si fost ministru al Finantelor. Scaderi semnificative ale salariului mediu net au fost inregistrate, spune Statistica, indeosebi in sectorul bugetar. Cele mai mari reduceri au avut loc in invatamant, de 28,4 la suta, salariul mediu net fiind de 4,5 milioane de lei, si in administratia publica, de 25,7 la suta, salariul mediu net ajungand la 6,01 milioane lei. Cel mai mic salariu din economie acordat in februarie a fost cel din industria de prelucrare a lemnului (exclusiv productia de mobila) - 2,56 milioane de lei. In schimb, au existat cateva domenii unde au avut loc majorari ale salariilor. In institutiile financiare, acestea s-au majorat cu 15 la suta, fiind cea mai ridicata crestere de pe ansamblul economiei. Si salariile din sectorul posta si telecomunicatii au crescut cu 7 la suta, in timp ce in comert salariul mediu net a fost in februarie cu 3,6 la suta mai mare. Chiar daca se afla in fruntea celor mai neperformante sectoare, productia si distributia de energie electrica, termica, gaze si apa ocupa locul cinci in topul celor mai mari salarii medii nete din economie. Si asta, in timp ce industria confectiilor (care detine o cota buna si la export, chiar daca in sistem lohn) se afla la polul opus, cu salarii printre cele mai mici.

Inca 160 milioane de euro pentru proiecte SAPARD

Ministrul Integrarii Europene, Hildegard Puwak, a semnat, ieri, in calitate de coordonator national al asistentei financiare nerambursabile in relatia cu UE si statele membre ale acesteia, Acordul Anual de Finantare SAPARD pentru anul 2002. Din partea Comisiei Europene, Acordul a fost semnat de Franz Fischler, comisarul european pentru agricultura, dezvoltare rurala si pescuit. Acordul stabileste angajamentul financiar al Uniunii Europene pentru Romania, pentru anul 2002, in valoare de aproximativ 161 milioane euro. Suma este destinata proiectelor din agricultura care contribuie la imbunatatirea prelucrarii si a marketingului produselor agricole si piscicole si la dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale.