Aliatii incearca sa repare relatiile transatlantice

Demersurile premierului britanic Tony Blair pe langa liderii Frantei, Germaniei si Rusiei . Secretarul de stat american Colin Powell se intalneste, la Bruxelles, cu ministrii de externe ai UE si NATO. La nivelul popular, "vechea" si "noua" Europa vorbesc, totusi, pe o singura voce, crede Romano Prodi
Analistii occidentali sunt unanim de acord ca intre "pagubele colaterale" provocate de razboiul din Irak, daunele aduse, pe de o parte, raporturilor transatlantice, iar, pe de alta, relatiilor dintre tarile europene sunt din cele mai serioase. Intr-adevar, Bush si Chirac nu si-au mai vorbit de aproape doua luni, relatiile dintre Washington si Paris fiind mai incordate chiar decat pe timpul lui de Gaulle. La fel, Schroeder nu a mai avut contacte directe cu Bush de la summitul NATO de la Praga, din noiembrie trecut. Iar continentul nostru s-a impartit in doua tabere, pe de o parte cei ce se opun interventiei americane in Irak - respectiv "vechea" Europa (cum a denumit-o ministrul american al Apararii, Rumsfeld), mai ales Franta si Germania, la care s-a alaturat si Rusia -, iar, pe de alta, cei ce sustin aceasta interventie, in frunte cu Marea Britanie si Spania, la care s-au alaturat tarile est si central-europene, inclusiv Romania - "noua" Europa. "Este un moment extrem de complicat. A spune ca avem de-a face cu cea mai nefericita situatie imaginabila nu ar ajuta la nimic. Trebuie neaparat sa gasim o cale de iesire", opina ministrul de Externe al Spaniei, Ana Palacio. Deosebit de constient asupra primejdiilor decurgand din aceasta situatie este premierul britanic Blair, care si-a asumat sarcina dificila de a incerca sa restabileasca armonia de cele doua parti ale Atlanticului. El a telefonat la sfarsitul saptamanii trecute lui Chirac, Schroeder si Putin, comunicandu-le rezultatele convorbirilor sale cu Bush si ale demersurilor intreprinse pe langa acesta pentru ca ONU, peste capul careia America a trecut, declansand razboiul, sa aiba un rol central in eforturile de refacere postbelica a Irakului. In acelasi sens, secretarul de stat american Colin Powell a provocat surpriza, anuntand ca se va afla la Bruxelles maine, joi (dupa un popas prealabil la Ankara), urmand sa aiba convorbiri cu ministrii de Externe ai Uniunii Europene si ai NATO, precum si cu omologul sau rus, Igor Ivanov, scopul fiind, evident, repararea amintitelor pagube colaterale (Financial Times estima ca disputa in jurul Irakului a provocat "una din cele mai serioase crize in sanul NATO, de la infiintarea sa cu 54 de ani in urma"). Pe de alta parte, cotidianul londonez Guardian considera ca, pe masura intensificarii razboiului din Irak, se constata o pozitie mai nuantata a tarilor est-europene, citandu-se declaratiile presedintelui ceh Vaclav Klaus ca "ideea de a impune democratia prin forta armelor vine parca dintr-un alt Univers" sau sondajele din Romania si Bulgaria, care indica o preponderenta clara a opiniilor antirazboinice. De unde si concluzia lui Romano Prodi ca "vechea" si "noua" Europa vorbesc totusi pe o singura voce, chiar daca exista disonante la nivel guvernamental.

Bulgaria recunoaste incetinirea negocierilor de aderare la UE

Bulgaria, care spera sa adere la Uniunea Europeana in 2007, a anuntat, luni, ca ar putea sa nu-si atinga ambitiosul obiectiv de a incheia negocierile de aderare pana in mai 2004, informeaza Reuters. Potrivit ministrului integrarii europene, Meglena Kuneva, negocierile purtate de Sofia in vederea aderarii la forul comunitar au fost incetinite in acest an, din cauza ca discutiile cu privire la ultimele capitole au fost dure si au necesitat mai mult timp. "Exista o intarziere in aprobarea de catre guvern a unor importante proiecte de lege (...) Este necesar sa ne apropiem de obiectivele pe care singuri ni le-am stabilit", a spus Kuneva. "Discutiile cu privire la capitolele ramase vor decurge mai incet, deoarece este vorba de probleme mult mai dificile, care necesita mai mult timp. Reformele ce trebuie realizate nu sunt usoare si nici nedureroase", a adaugat ministrul bulgar. Guvernul pro-occidental de la Sofia, condus de fostul rege Simeon Saxa Coburg-Gotha, a grabit reformele orientate spre piata, in pofida nemultumirii populatiei, si a inchis cu rapiditate 23 dintre cele 31 de capitole ale negocierilor de aderare la UE, spre deosebire de Romania vecina, care spera, de asemenea, sa adere, in 2007, la forul comunitar si a inchis pana in prezent 16 capitole de negociere, precizeaza Reuters.

Guvernarea Irakului post-Saddam - marul discordiei intre Pentagon si Departamentul de Stat

Desi razboiul este departe de a se fi incheiat, administratia americana a definitivat deja planurile de guvernare a Irakului dupa caderea regimului lui Saddam Hussein. Potrivit unor inalti oficiali citati de "Washington Post", exista mari divergente intre Pentagon si Departamentul de Stat asupra principiilor acestei guvernari. In primul rand, departamentul condus de Colin Powell a insistat pentru ca Irakul post-Saddam sa aiba o guvernare plasata sub egida Natiunilor Unite - ceea ce ar mai fi aplanat tensiunile acumulate in relatiile internationale in ultima vreme, si ar fi acordat legitimitate post-factum campaniei militare din Irak. "Durii" de la Pentagon, sustinuti de vicepresedintele Dick Cheney, care se opun categoric viziunii lui Powell au avut, insa, castig de cauza. Casa Alba a optat in final pentru o administratie militara in Irak, compusa din 23 de ministere, conduse, fiecare, de cate un oficial american, care ar avea cate patru consilieri din randurile opozitiei irakiene. Majoritatea ministerelor ar urma sa fie conduse de ofiteri, insa printre cei 23 de ministri ar exista si civili. Viitorii guvernatori ai Irakului ar urma sa astepte, in Kuweit, caderea regimului lui Saddam Hussein, pentru a-si putea prelua functiile. Natiunile Unite ar avea, conform acestor planuri, un rol strict umanitar, coordonand exclusiv operatiunile de distribuire a ajutoarelor. Componenta viitoarei echipe conducatoare din Irak a fost, la randul ei, subiect de controverse intre Pentagon si Departamentul de Stat. Potrivit "Washington Post", secretarul apararii, Donald Rumsfeld, a taiat de pe lista propusa de asistentii lui Powell aproape toate numele demnitarilor care ar fi urmat sa fie trimisi in Irak; se pare ca acestia (printre care s-ar numara si o serie de actuali si fosti ambasadori americani in tarile arabe) ar fi fost calificati de Rumsfeld drept "functionarasi de rangul doi". Numele celor preferati de Pentagon au ramas, in mare parte, necunoscute presei. Pana acum, se stie doar ca fostul director al CIA, James Woolsey, a fost nominalizat pentru ministerul irakian al informatiilor. Viitorul guvernator al Irakului ar urma sa fie generalul Jay Gardner, care ar fi direct subordonat generalului Tommy Franks, comandantul fortelor americane din Golf. Potrivit cotidianului britanic "Guardian", si numele viitorilor consilieri irakieni de la ministerele conduse de americani sunt, de asemenea, controversate. Liderul Congresului National Irakian (cea mai cunoscuta grupare a opozitie), de pilda, Ahmed Chalabi, este nominalizat ca si consilier la ministerul de finante. Atat CIA, cat si oficialii de la Departamentul de Stat, au rezerve in ceea ce-l priveste pe Chalabi, care a parasit Irakul in 1956 si este, practic, necunoscut in tara sa. La randul sau, acesta, care aspira la functia de prim ministru, este profund dezamagit de oferta americana. Partidul pe care-l conduce a dat publicitatii un comunicat prin care se opune "guvernarii americane in Irak". Purtatorul de cuvant al Casei Albe a explicat ca guvernarea americana in Irak va fi doar provizorie, pana ce irakienii vor fi pregatiti sa preia conducerea. El nu a putut preciza, insa, in cat timp s-ar putea intampla asa ceva.

Pentagonul declara un star de televiziune persona non grata

Jurnalistul Geraldo Rivera - acuzat ca ar fi deconspirat pozitii ale militarilor americani
Responsabilii militari americani au declarat, luni, persona non grata in cadrul ofensivei SUA in Irak un star al canalului de televiziune american Fox News, jurnalistul Geraldo Rivera, pentru ca ar fi deconspirat pozitia unitatilor americane. "Lui Rivera i s-a cerut sa paraseasca unitatea pe care o insotea", a indicat purtatorul de cuvant militar, comandantul Charles Owens, contactat de Comandamentul Central american la Qatar. Responsabilul militar nu a dorit sa precizeze motivul sanctiunii, dar, potrivit informatiilor difuzate de presa americana, expulzarea jurnalistului s-ar datora imprudentei acestuia de a fi aratat telespectatorilor o harta pe care a desenat-o pe nisip si pe care a indicat amplasarea trupelor americane in Irak.

Tentativa de deturnare a unui avion cubanez catre SUA

Un pirat al aerului inarmat cu doua grenade a preluat, luni seara, controlul unui avion cubanez avand 46 de persoane la bord si a cerut ca aparatul sa se indrepte spre Statele Unite ale Americii (SUA), dar avionul a trebuit sa aterizeze la Havana deoarece nu avea suficient carburant, au anuntat oficiali cubanezi. Avionul, un Antonov-24, de fabricatie sovietica, se deplasa de la Nueva Gerona, situata in Insula Tineretului, in sudul Cubei, spre Havana, avand la bord 46 de persoane. Un individ inarmat cu doua grenade a cerut ca avionul sa se indrepte spre SUA. Din cauza ca nu avea suficient carburant, avionul a fost nevoit sa aterizeze pe aeroportul international Jose Marti din capitala cubaneza. Aparatul se afla ieri pe o pista a aeroportului, unde a fost desfasurat un important dispozitiv al politiei care incerca sa elibereze toti ostaticii, dupa ce teroristul eliberase 20 de persoane.

Doua israelience si-au pierdut viata in camere ermetice

Doua surori arabe israeliene in varsta de 70, respectiv 73 de ani, din orasul Shfaram, din nordul Israelului, au fost gasite moarte in propria locuinta, intr-o camera pe care o izolasera, conform instructiunilor oficiale, pentru a se putea adaposti in eventualitatea unui atac chimic, potrivit informatiilor aparute pe site-ul Yahoo. Daca politia israeliana va confirma ipoteza potrivit careia cele doua femei au murit prin sufocare, ar fi vorba de al doilea caz de acest fel, dupa cel petrecut in urma cu doua saptamani intr-un oras din apropiere de Tel Aviv, in care si-au pierdut viata o femeie si cei doi copii ai sai.

George W. Bush, convins ca aliatii se apropie de victorie

Fiecare zi apropie si mai mult fortele americane si britanice de Bagdad si de victorie, a declarat, luni seara, presedintele american George W. Bush, care a atras insa atentia asupra numeroaselor pericole inca existente pe linia frontului. "Numeroase pericole ne asteapta, insa, in fiecare zi, ne apropiem mai mult de Bagdad si de victorie", a declarat presedintele Statelor Unite, intr-un discurs sustinut la Philadelphia. El a afirmat ca trupele britanice si americane implicate in razboiul din Irak s-au comportat "exemplar" si cu curaj, de la declansarea ofensivei terestre, in urma cu 11 zile. "In 11 zile, fortele coalitiei au luat controlul majoritatii zonelor din vestul si sudul Irakului. In 11 zile, am ocupat poduri vitale, am deschis un front in nord si suntem pe punctul de a obtine o superioritate aeriana totala, distribuind in acelasi timp tone de ajutor umanitar", a subliniat Bush. El a amintit ca scopul razboiului este "dezarmarea unui regim periculos si eliberarea unui popor oprimat". "Victoria noastra va elimina un regim care sustine terorismul si care are arme de distrugere in masa. Victoria noastra va raspunde cerintelor juste ale Natiunilor Unite si ale lumii civilizate. Si cand se va intampla acest lucru, victoria va fi impartasita de poporul irakian, care sufera de mult timp si merita libertate si demnitate", a spus seful Casei Albe.